a șasea lună la rând de scădere anunțată oficial
INS indică a șasea lună la rând de scădere a puterii de cumpărare
Președintele Consiliului Județean Buzău, Marcel Ciolacu, fost prim-ministru al României, susține că în mandatul actualului premier Ilie Bolojan țara a intrat într-o „criză socială profundă”, invocând cele mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică (INS).
Articolul a fost publicat joi, 12 februarie 2026, la ora 13:25, pe CotidianulHD, la secțiunea Actualitate/Politică.
Datele INS: puterea de cumpărare a salariului net, minus 5%
Marcel Ciolacu afirmă, pe baza cifrelor oficiale INS, că în decembrie 2025 puterea de cumpărare a salariului net a fost cu aproape 5% mai mică decât în decembrie 2024.
El subliniază că, „din prima lună” de mandat a lui Ilie Bolojan ca premier, puterea de cumpărare a salariilor ar fi intrat pe un trend de scădere, ajungând, potrivit lui, la a șasea lună consecutivă de diminuare.
În plus, fostul premier descrie această evoluție drept „cea mai mare cădere a puterii de cumpărare” de după perioada de austeritate din 2010, când au fost reduse salariile bugetarilor.
Măsurile invocate: înghețări, taxe mai mari, inflație ridicată
În postarea făcută pe Facebook, Ciolacu pune această situație pe seama politicilor economice ale Guvernului condus de Ilie Bolojan. El le numește „reformele lui Bolojan” și enumeră:
- înghețarea pensiilor
- înghețarea salariilor
- înghețarea alocațiilor sociale
- creșterea TVA
- majorarea accizelor
În viziunea sa, aceste decizii au împins inflația „la aproape 10%”, în condițiile în care salariile nu ar fi reușit să țină pasul cu creșterea prețurilor.
Ciolacu susține, tot pe baza acestor date, că România:
- ar avea cea mai ridicată inflație din Uniunea Europeană
- inflația ar fi „de patru ori mai mare decât media UE”
- ar fi singurul stat membru în care lucrătorii pierd masiv din puterea de cumpărare.
„Fiecare lună cu Bolojan” și cercul vicios al recesiunii
Fostul premier concluzionează că, în perioada de când Ilie Bolojan conduce Guvernul, „fiecare lună” ar fi însemnat o scădere puternică a puterii de cumpărare, ceea ce ar fi dus la reducerea consumului.
Potrivit descrierii făcute de Ciolacu, această combinație ar fi împins România în recesiune, printr-un mecanism pe care îl prezintă astfel:
- măsuri de austeritate
- scăderea veniturilor
- concedieri
- diminuarea consumului
- reducerea veniturilor la buget
- recesiune
- noi măsuri de austeritate
El numește acest lanț de efecte „spirala dezastrului” și afirmă că această dinamică ar arăta, în opinia sa, că România „nu-și mai poate permite improvizații economice” și „experimente de austeritate mascate”.
Apelul lui Ciolacu: plan de relansare economică
În aceeași intervenție, Marcel Ciolacu susține că este nevoie de adoptarea și aplicarea, „de urgență”, a unui plan de relansare economică.
El descrie, la nivel de obiective, ce ar trebui să facă un astfel de plan, în viziunea sa:
- să repornească investițiile
- să încurajeze consumul
- să protejeze veniturile populației
- să readucă economia pe o traiectorie de creștere.
Fostul premier avertizează că, în lipsa unei schimbări de direcție, România ar risca să rămână blocată într-un model economic care ar genera doar stagnare, sărăcie și pierderea încrederii în viitor.
Comparații pe venituri în sănătate și educație
Marcel Ciolacu mai spune că a anexat, la postarea sa, comparări de date privind veniturile angajaților din sănătate și educație, pentru două momente:
- mai 2025 – când afirmă că și-a încheiat mandatul de premier
- decembrie 2025 – după câteva luni de guvernare Bolojan.
Scopul acestor comparații, potrivit explicațiilor sale, este să arate „cât au pierdut” acești angajați din puterea de cumpărare în intervalul analizat.
Declarație controversată atribuită unui consilier al premierului
În finalul mesajului, Ciolacu face referire la o afirmație atribuită unui consilier economic al premierului Ilie Bolojan, potrivit căreia, atunci când este vorba despre bugetari, ar fi vorba de „incompetenți, hoți sau nebuni”.
Fostul premier integrează această afirmație în critica sa, sugerând că, în acest context, pierderea de putere de cumpărare a categoriilor bugetare ar fi tratată cu indiferență.
Ce înseamnă aceste date pentru locuitorii din Deva
Pentru cititorii din Deva și județul Hunedoara, mesajul lui Marcel Ciolacu vizează direct subiecte sensibile: nivelul salariilor, pensiilor, alocațiilor și costul vieții.
Dacă tendințele de scădere a puterii de cumpărare și inflația ridicată descrise de el se confirmă, impactul se resimte în:
- bugetele familiilor din Deva
- cheltuielile pentru utilități, hrană și servicii
- stabilitatea locurilor de muncă, inclusiv în instituțiile publice din județ.
Articolul de pe CotidianulHD prezintă exclusiv poziția lui Marcel Ciolacu, bazată pe datele comunicate de INS și pe interpretarea sa politică și economică a măsurilor adoptate de Guvernul condus de Ilie Bolojan.
