Acuzații dure după anularea în instanță a autorizației de construire

Blocarea proiectului barajului Mihăileni, după anularea autorizației de construire de către instanță, a ajuns subiect de discuție în Comisia de Dialog Social a județului Hunedoara, într-o ședință extraordinară. Președintele Consiliului Județean Hunedoara a indicat Administrația Bazinală de Apă Crișuri drept responsabilă pentru eșecul din justiție și a cerut demisia ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu.

Ședință extraordinară pe tema barajului Mihăileni

Blocajul apărut la barajul Mihăileni, după ce autorizația de construire a fost anulată în instanță, a fost inclus pe ordinea de zi a unei ședințe extraordinare a Comisiei de Dialog Social a județului Hunedoara.

În cadrul discuțiilor, președintele Consiliului Județean Hunedoara a afirmat că Administrația Bazinală de Apă (ABA) Crișuri, beneficiarul investiției, poartă o parte din vină pentru situația actuală, susținând că procesul nu ar fi fost tratat cu suficientă seriozitate.

Acuzații la adresa ABA Crișuri și a Ministerului Mediului

Liderul administrației județene a subliniat că, în opinia sa, ABA Crișuri nu a abordat corespunzător dosarul în instanță și a reproșat Ministerului Mediului lipsa de implicare în problemele legate de lucrările hidrotehnice, inclusiv cele aflate în fază de finalizare.

Tot el a anunțat că a solicitat public demisia ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, motivând că, în perioada mandatului acesteia, ar fi avut loc mai multe incidente importante privind alimentarea cu apă a unor localități din țară, precum și blocarea unor investiții hidrotehnice considerate strategice. În viziunea sa, această situație ar arăta că interesele României și ale comunităților locale nu sunt apărate.

Miza barajului Mihăileni: apă, siguranță și investiții în zonă

Președintele CJ Hunedoara a descris sistarea proiectului de la Mihăileni drept „cea mai revoltătoare veste” primită în ultimele zile și a spus că acordă o importanță deosebită finalizării acestui baraj.

El a reamintit că, pe perioada mandatelor sale de deputat, împreună cu alți parlamentari, a obținut, prin bugetul național, fonduri în valoare de 70 de milioane de lei pentru continuarea lucrărilor la barajul Mihăileni.

Conform explicațiilor sale, prin realizarea barajului s-ar fi urmărit:

• protejarea vieții oamenilor și a bunurilor;
• asigurarea alimentării cu apă pentru localitățile din aval și pentru operatorii economici din zonă;
• sprijinirea dezvoltării economice într-o regiune în care, în Țara Zarandului, există deja dificultăți legate de resursele de apă.

Totodată, el a atras atenția că oprirea acestei investiții ar putea pune în pericol și alte proiecte majore din zonă, considerate generatoare de locuri de muncă.

Demisia cerută ministrului Diana Buzoianu

În declarațiile sale, președintele CJ Hunedoara a arătat că a cerut demisia ministrului Diana Buzoianu tocmai în contextul acestor probleme: incidentele legate de alimentarea cu apă în diverse localități și situațiile de blocaj în cazul unor proiecte hidrotehnice strategice.

El a apreciat că Ministerul Mediului ar manifesta „neimplicare totală” în gestionarea dificultăților apărute la amenajările hidrotehnice, inclusiv la cele care sunt aproape de finalizare.

Decizia definitivă a Curții de Apel Cluj

În ceea ce privește situația juridică a barajului Mihăileni, articolul reamintește că, în data de 16 februarie, Curtea de Apel Cluj a pronunțat sentința definitivă în dosarul deschis de organizația Declic, care a solicitat anularea autorizației de construire a barajului.

Instanța din Cluj a admis în întregime cererea activiștilor de la Declic, hotărârea fiind definitivă și ducând la anularea autorizației de construire pentru această investiție.

Ce înseamnă pentru Hunedoara și zona Deva

Pentru locuitorii județului Hunedoara, inclusiv pentru cei din Deva, barajul Mihăileni este prezentat de autoritățile județene ca o lucrare cu rol important atât pentru siguranța populației, cât și pentru alimentarea cu apă și pentru potențialul de dezvoltare economică al Țării Zarandului.

Disputa dintre administrația județeană, ABA Crișuri, Ministerul Mediului și activiștii de mediu rămâne deschisă, iar efectele concrete ale deciziei Curții de Apel Cluj asupra proiectelor de investiții din zonă vor fi clarificate în perioada următoare.