Pensiile magistraților: Decizia CCR amânată pentru 28 decembrie

Curtea Constituțională a României (CCR) a amânat pentru data de 28 decembrie analiza sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) privind noul proiect al Guvernului legat de reforma pensiilor magistraților. Judecătorii de la Instanța supremă au sesizat Curtea cu argumente solide privind neconstituționalitatea noii legi, iar procesul se află acum în așteptarea deciziei definitive.

Sesizarea ICCJ și principalele motive pentru neconstituționalitate

Vinerea trecută, cu unanimitate de voturi, judecătorii ICCJ au decis să conteste la CCR proiectul de lege al Guvernului care modifică sistemul pensiilor magistraților. Instanța supremă reclamă faptul că legea:

• Discriminează magistrații în comparație cu alte categorii de beneficiari ai pensiilor de serviciu;
• Încalcă în mod grav independența justiției;
• Elimină efectiv pensia de serviciu pentru magistrați, reducându-i la un nivel inferior chiar și față de pensiile din sistemul public pentru generațiile viitoare;
• Încălcă standardele internaționale stipulate prin jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) și a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO);
• Nu respectă caracterul obligatoriu al deciziilor produse de CCR;
• Folosește termeni ambigui și neclari și conține lacune legislative ce subminează principiile de claritate și predictibilitate ale unui stat de drept.

În plus, Instanța supremă atrage atenția că legea atacată creează un cadru juridic dezavantajos și discriminatoriu pentru magistrați în ceea ce privește drepturile lor la pensie, mai ales în comparație cu alți beneficiari ai pensiilor de serviciu aflați în situații similare.

Aspecte financiare și contextul pensiilor de serviciu

În cadrul motivării, ICCJ subliniază lipsa unor date concrete privind impactul financiar al noii legi. Din totalul celor peste 200.000 de beneficiari ai pensiilor de serviciu, aproximativ 90% provin din domeniul apărării și ordinii publice (militari, polițiști, ofițeri SRI, SIE, SPP, jandarmi, etc.), iar restul, adică peste 10.000 de persoane, alcătuiesc alte categorii profesionale, precum magistrați, grefieri și membri ai corpului diplomatic.

Bugetul necesar pentru plata pensiilor acestor categorii, cu excepția sistemului de apărare și ordine publică, a fost estimate la circa 2,2 miliarde de lei. În contrast, pentru anul 2024, statul alocă peste 14 miliarde de lei pentru pensiile militare, cele mai mari sume fiind gestionate de Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării Naționale și Serviciul Român de Informații.

ICCJ consideră că expunerea de motive a proiectului este mai degrabă orientată spre crearea unei percepții publice eronate decât spre o bază corectă și riguroasă pentru schimbarea legislativă exclusiv în cazul magistraților.

Proiectul Guvernului și reacțiile din sistemul judiciar

Noua propunere legislativă a Guvernului prevede creșterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani pentru magistrați, cu o limită a cuantumului pensiei la maximum 70% din salariul net primit în ultima lună înainte de pensionare.

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a emis aviz negativ asupra proiectului. Judecătorii și procurorii au solicitat păstrarea pensiei la un nivel apropiat de ultimul salariu încasat, însă premierul Ilie Bolojan a susținut necesitatea limitării pensiilor la 70% din acest salariu.

Este important de reamintit că primul proiect de reformă a pensiilor magistraților a fost declarat neconstituțional în data de 20 octombrie 2025, după sesizarea venită tot din partea ICCJ. Curtea a arătat atunci că Guvernul nu a respectat procedura legală prin neobținerea avizului consultativ al CSM în termenul stabilit.

Pentru locuitorii din Deva și județul Hunedoara, această situație evidențiază o nouă etapă în dezbaterea pe tema pensiilor magistraților, cu implicații privind independența justiției și echitatea față de celelalte categorii profesionale. Vom urmări cu interes evoluția cazului până la verdictul CCR din 28 decembrie și vom reveni cu detalii noi.