Cerințele APCAL pentru autoritățile locale

Pe 3 iunie, APCAL a trimis adrese oficiale către Consiliul Local din Oradea, Consiliul Județean Bihor și Prefectura Bihor, solicitând să fie schimbate denumirile străzilor, bulevardelor, piețelor și altor locuri publice care poartă numele lui Octavian Goga. Totodată, asociația cere ca statuile și toate plăcile memoriale dedicate lui Goga să fie îndepărtate din domeniul public, cu excepția muzeelor.

APCAL argumentează că Oradea, un oraș care a recunoscut Holocaustul și care și-a restaurat sinagogile, nu ar trebui să omagieze o persoană cu un trecut atât de problematic. Această cerere se bazează pe biografia lui Goga, fost lider al Partidului Național-Creștin și prim-ministru al României în guvernul său. Organizația susține că Goga a fost implicat în activități fasciste și că svastica nazistă a fost folosită ca simbol al publicației PNC, „Țara Noastră”, care a fost fondată de el.

Acțiuni similare și reacții din partea autorităților

O cerere similară a fost adresată și Primăriei Alba Iulia, vizând bustul poetului de pe Aleea Scriitorilor. Potrivit APCAL, acesta a devenit ilegal în urma modificărilor legislative din 2018 și 2025 care interzic monumentele dedicate fostelor figuri din organizații extremiste, indiferent de eventuale condamnări penale anterioare. Asociația argumentează că, deși monumentul ar fi putut fi legal amplasat în trecut, acum se încadrează în categoria celor interzise.

Primarul Gabriel Pleșa a confirmat primirea acestor cereri și a precizat că așteaptă un punct de vedere din partea Academiei Române, demers esențial pentru a lua o decizie informată. Edilul a subliniat că analiza situației este complexă și necesită o consultare cu specialiști înainte de a lua o hotărâre finală.

O dezbatere asupra memoriei istorice

Această situație dă naștere unei discuții mai largi despre cum percepem memoria istorică și despre posibilele riscuri ale „curățării” excesive a trecutului. Aplicarea standardelor morale actuale asupra figurilor istorice ar putea duce la un spațiu public lipsit de repere. Civilizații precum Roma sau Atena au fost construite pe fundamente problematice, inclusiv sclavia și violența, iar un șir de statui care omagiau astfel de personalități ar putea fi privit ca un act de ștergere a istoriei.

Îndepărtarea monumentelor poate fi considerată o formă de damnatio memoriae, o practică istorică de a șterge amintirile celor neplăcuți. Însă, istoria este multifacetată și trebuie să reflecte atât realizările, cât și greșelile umane. Eliminarea a tot ce este controversat poate avea ca rezultat orașe sterile din punct de vedere cultural.

Argumentul educațional este, de asemenea, relevant. Statui care stârnesc controverse pot deveni oportunități de a învăța din greșelile trecutului. Mulți specialiști sugerează contextualizarea prin instalarea de plăcuțe informative alături de monumente, care să ofere o imagine completă a vieții persoanelor omagiate, amintind că istoria nu a fost niciodată perfectă.

Informațiile factuale principale provin din comunicările autorităților și relatările presei naționale, inclusiv bihoreanul.ro și Ziarul Unirea. Textul a fost redactat editorial pentru contextualizarea subiectului.

De reținut

Pentru cetățenii din Deva, această temă ridică întrebări despre gestionarea propriilor monumente și denumiri publice. Este important să găsim un echilibru între recunoașterea contribuțiilor culturale și aspectele controversate ale celor care ne-au precedat. Instalarea de panouri informative lângă monumente ar putea oferi o explicație detaliată, încurajând o mai bună înțelegere a istoriei noastre.