În România, aproape două treimi dintre președinții și vicepreședinții de instanțe conduc în baza unor delegări sau numiri temporare, fără să fi trecut printr-un concurs. Situația ridică întrebări despre stabilitatea și independența sistemului judiciar – inclusiv în instanțele care deservesc județul Hunedoara și zona Deva.

Cât de extins este fenomenul numirilor fără concurs

Proporție îngrijorătoare de funcții de conducere interimare

Potrivit datelor centralizate la nivel național și analizate în articolul publicat de Cotidianul Hunedorean în 23 ianuarie 2026, aproximativ 65% din funcțiile de conducere din instanțe (președinți și vicepreședinți de judecătorii, tribunale și curți de apel) sunt ocupate prin:

• delegare pe perioadă determinată
• numire temporară, fără concurs
• prelungiri succesive ale unor mandate interimare

Aceste formule sunt prevăzute de lege pentru situații excepționale sau de tranziție, însă în practică au devenit regulă în multe instanțe din țară.

De ce se ajunge la atâtea interimate

Printre cauzele invocate de magistrați și specialiști în domeniu se regăsesc:

• lipsa candidaților dispuși să își asume funcții de conducere, în condițiile unei presiuni mari și a unei răspunderi sporite
• proceduri de concurs considerate complicate, de durată și uneori imprevizibile
• blocaje sau întârzieri la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), instituția care aprobă sau organizează concursurile pentru posturile de șefi de instanță
• fluctuații de personal, pensionări sau transferuri bruște care lasă instanțele fără conducere aleasă prin concurs

Cum se reflectă situația asupra instanțelor care deservesc Deva

Hunedoara nu face excepție

Tribunalul Hunedoara și judecătoriile care deservesc zona Deva se confruntă cu aceleași probleme structurale ca restul țării:

• deficit de personal în anumite perioade
• schimbări frecvente în funcțiile de conducere
• dificultăți în organizarea și atragerea de candidați la concursuri pentru funcții de șef de instanță

Pentru cetățenii din Deva, asta nu înseamnă neapărat că procesele se opresc, dar poate influența:

• coerența managementului instanței (de la repartizarea dosarelor până la organizarea ședințelor de judecată)
• capacitatea conducerii de a implementa proiecte pe termen lung (digitalizare, reducerea duratei proceselor, îmbunătățirea relației cu publicul)
• percepția de independență și stabilitate a sistemului, atunci când șefii sunt schimbați des sau depind de decizii de numire pe termen scurt

Ce spune legea și care este rolul CSM

Funcțiile de conducere din instanțe ar trebui, în mod normal, ocupate prin concurs, organizat la nivel național sau local, în funcție de post. CSM – garantul constituțional al independenței justiției – are rolul:

• să organizeze sau să aprobe concursurile pentru șefii de instanță
• să decidă delegările și prelungirile de mandate acolo unde posturile rămân vacante
• să stabilească regulile și criteriile de evaluare a candidaților

În lipsa unui calendar ferm și a unei politici coerente de ocupare prin concurs a funcțiilor de conducere, se ajunge însă la ceea ce mulți magistrați numesc „justiție în interimat” – cu șefi care își exercită mandatul mai mult ca „înlocuitori” decât ca titulari de drept.

De ce contează pentru justițiabilii din Deva

Pentru cei care au procese la Deva sau în județul Hunedoara, numărul mare de funcții de conducere ocupate temporar ridică câteva probleme de fond:

• stabilitate decizională – o conducere schimbată des poate însemna reguli interne diferite și priorități care se modifică de la un mandat la altul
• predictibilitatea actului de justiție – inclusiv în ceea ce privește programarea termenelor, încărcarea completelor de judecată sau gestionarea resurselor
• încrederea în independență – atunci când șefii sunt numiți prin decizii de delegare, și nu prin concurs, o parte a opiniei publice poate percepe o vulnerabilitate la influențe externe

În același timp, majoritatea judecătorilor continuă să-și desfășoare activitatea în baza regulilor de independență profesională, indiferent de statutul – definitiv sau interimar – al conducerii instanței.

Ce ar putea urma

În spațiul public și în interiorul sistemului judiciar se discută tot mai des despre:

• necesitatea unui calendar clar de concursuri pentru toate posturile de conducere vacante
• simplificarea procedurilor de selecție, astfel încât mai mulți magistrați să fie dispuși să candideze
• limitarea duratei și a numărului de prelungiri pentru delegările în funcții de șef de instanță
• o mai mare transparență privind criteriile pe baza cărora sunt aleși cei care conduc, chiar și temporar, instanțele

Pentru Deva și județul Hunedoara, miza este ca instanțele locale – deja suprasolicitate de dosare și de lipsa de personal – să fie conduse de echipe stabile, selectate pe criterii clare și previzibile.

Într-un context în care aproape două treimi dintre șefii de instanțe din România sunt numiți fără concurs, discuția despre cum se face selecția celor aflați la vârful sistemului judiciar nu mai este doar o chestiune internă a magistraților, ci una care privește direct pe orice cetățean care ajunge – sau ar putea ajunge – în fața unei instanțe.