Uniunea Națională a Judecătorilor din România (UNJR) îi solicită președintelui României, Nicușor Dan, să trimită înapoi în Parlament legea de modificare a pensiilor magistraților, pentru o nouă dezbatere. Într-o scrisoare publică, judecătorii afirmă că actul normativ nu reprezintă o reformă autentică, ci o măsură cu caracter punitiv ce riscă să afecteze independența justiției.

Pentru cititorii din Deva și Hunedoara, miza acestui conflict este direct legată de felul în care instanțele vor putea judeca în continuare, inclusiv cauze în care cetățenii se confruntă în instanță cu statul sau autoritățile locale și centrale.

Ce cere UNJR președintelui Nicușor Dan

UNJR i-a transmis președintelui Nicușor Dan o solicitare oficială prin care îi cere să retrimită Parlamentului, spre reexaminare, Legea privind modificarea pensiilor de serviciu ale magistraților, adoptată recent.

Potrivit UNJR, reanalizarea legii este „esențială” pentru:

• protejarea dreptului cetățenilor la o justiție independentă
• asigurarea soluționării proceselor într-un termen rezonabil

Asociația susține că, în forma actuală, legea nu aduce o reformă reală a sistemului de pensii, ci introduce măsuri cu rol sancționator, care exercită presiune asupra judecătorilor și ar putea influența hotărârile din dosarele în care cetățenii se judecă cu statul.

UNJR notează că adoptarea actului normativ a avut loc pe fondul unei presiuni publice puternice asupra justiției, întreținută de campanii de denigrare, știri false și mesaje de dezinformare la adresa magistraților.

Declarația premierului Ilie Bolojan, calificată drept „mentalitate stalinistă”

În documentul adresat șefului statului, UNJR indică drept „deosebit de gravă” o afirmație a premierului Ilie Bolojan, referitoare la atribuțiile din justiție.

Premierul a susținut că cei „din interiorul sistemului de justiție” ar avea competențele „delegate” de lumea politică, afirmând între altele că „lumea politică i-a delegat, practic, competenţele de a interveni, de a corecta”.

UNJR interpretează această poziție ca pe o convingere a premierului că puterea judecătorilor de a decide în dosarele în care sunt sesizați ar proveni de la „lumea politică”. În opinia asociației, această viziune ar reflecta o „mentalitate stalinistă” în raporturile dintre puterea executivă și cea judecătorească, în care partidul ar decide ce hotărâri trebuie pronunțate, care sunt „corecte” și care nu.

Judecătorul – garant al drepturilor cetățeanului, nu executant al statului

În scrisoarea transmisă președintelui, UNJR critică ideea că magistrații ar „servi statul” sau că puterea lor ar fi rezultatul unei delegări din partea clasei politice.

Asociația arată că o astfel de perspectivă reproduce o logică de tip stalinist: judecătorul devine un executant al voinței guvernamentale, nu un apărător al drepturilor cetățenești în raport cu statul.

UNJR subliniază că, într-un stat de drept, rolul judecătorului este să aplice legea chiar și atunci când interesele statului sunt afectate, dacă autoritățile încalcă drepturi sau libertăți fundamentale.

Critici și la adresa lui Cristian Ghinea și Radu Miruță

UNJR nu se limitează la declarațiile premierului. În același document, asociația critică:

• afirmațiile senatorului USR Cristian Ghinea, care a vorbit despre necesitatea scoaterii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) „de sub controlul magistraților”
• pozițiile ministrului Apărării, Radu Miruță, exprimate în contextul discuțiilor privind pensiile de serviciu

Potrivit UNJR, astfel de mesaje consolidează percepția că modificările legislative privind pensiile de serviciu reprezintă o sancțiune aplicată judecătorilor pentru hotărâri considerate nefavorabile puterii politice, inclusiv în dosare penale sensibile.

Riscul subordonării politice a justiției

Uniunea reamintește că cetățenii se adresează instanțelor inclusiv în litigii cu statul, Guvernul sau alte autorități publice. Dacă judecătorul este plasat într-o relație de dependență față de executiv, capacitatea lui de a judeca imparțial astfel de cauze este serios afectată.

UNJR insistă că, într-un sistem democratic, justiția nu este în slujba statului sau a unui partid, ci a legii și a drepturilor fundamentale ale persoanei.

Rolul președintelui și recomandările Comisiei de la Veneția

Asociația solicită președintelui României să își exercite rolul constituțional de garant al echilibrului între puterile statului.

UNJR îi cere lui Nicușor Dan să trimită legea înapoi în Parlament pentru:

• o dezbatere reală
• consultarea efectivă a sistemului judiciar

Demersul este invocat și în raport cu recomandările Comisiei de la Veneția referitoare la modificările ce vizează statutul magistraților.

Problemele tehnice semnalate în lege

Pe lângă aspectele de principiu, UNJR atrage atenția și asupra unor deficiențe concrete ale actului normativ. Potrivit asociației, legea:

• nu respectă anumite hotărâri ale Curții de Justiție a Uniunii Europene
• creează inechități între diverse categorii profesionale
• include prevederi cu caracter retroactiv sau dificil de pus în practică

Judecătorii susțin că o reexaminare parlamentară ar permite corectarea acestor probleme și ar da o legitimitate democratică sporită unei reglementări cu impact major asupra funcționării justiției.

Mesajul Danei Gîrbovan și pașii anunțați de UNJR

Dana Gîrbovan, președinta UNJR, afirmă că modul în care a fost promovată legea pensiilor de serviciu, lipsa dialogului instituțional și discursul public orientat împotriva magistraților arată că miza nu este reforma sistemului de pensii, ci „preluarea controlului asupra justiției de către actuala majoritate guvernamentală”.

UNJR anunță că va folosi toate mijloacele legale disponibile pentru a apăra independența justiției și avertizează că o justiție subordonată politic riscă să repete derapaje istorice în care judecătorul nu mai era în slujba cetățeanului, ci a statului și a partidului.

Textul integral al solicitării adresate președintelui României poate fi consultat pe site-ul UNJR, la adresa indicată în articolul original.