Anchetatorii susțin că Mihai Savin, împreună cu un consilier și un funcționar din Galați, sunt implicați în formularea retroactivă a unui ordin de misiune, menit să justifice o deplasare oficială și să conțină o contestație legată de suspendarea permisului de conducere al unui angajat. Incidentul care a stârnit ancheta ar fi avut loc în urmă cu o lună, când un oficial al AVR, împreună cu consilierul său, au fost opriți de poliție în Ialomița pentru viteză excesivă și utilizarea nejustificată a semnalelor de avertizare. În urma controlului, consilierul a pierdut permisul deoarece nu a putut prezenta documentele necesare pentru a justifica utilizarea girofarului.

Mihai Savin a fost numit în funcția de președinte al Autorității Vamale Române, având statut de secretar de stat, la sfârșitul lui ianuarie 2026, printr-o decizie a prim-ministrului Bolojan. Anterior, Savin a ocupat funcția de vicepreședinte al acelei instituții.

Critici la adresa „reformelor” lui Bolojan

Senatorul AUR, Nicolae Vlahu, a subliniat că „marea reformă” a lui Ilie Bolojan a avut ca rezultat doar înlocuirea unui oficial acuzat penal cu unul aflat acum sub anchetă. Savin l-a succedat la conducerea AVR pe Alexandru Bogdan Bălan, o persoană care, conform spuselor senatorului, a fost urmărită penal de DNA timp de nouă ani. Ancheta împotriva lui Bălan a fost concentrată pe faptele de abuz în serviciu și fals intelectual, legate de dvs. Florian Walter, fost patron Romprest. Totuși, în mai 2025, cazul a fost clasat, deoarece faptele nu au fost recunoscute ca infracțiuni.

Alexandru Bogdan Bălan a avut ocaracter remarcabil la conducerea AVR, fiind numit pe 18 septembrie 2025, printr-o decizie a premierului Bolojan, la propunerea ministrului finanțelor. După câteva luni, în ianuarie 2026, a fost destituit, iar în februarie 2026 a revenit în structura de conducere ca vicepreședinte. Această succesiune de numiri a generat confuzie și a stârnit critici referitoare la criteriile de selecție și la stabilitatea conducerii unei instituții critice.

Acuzații de nepotism și ineficiență

Partidul Social Democrat (PSD) a cerut, de asemenea, demisia lui Ilie Bolojan, acuzându-l că a decis unilateral numirea lui Mihai Savin, ignorând parteneriatele din coaliție. PSD a argumentat că astfel de acțiuni unilaterale au afectat Acordul Politic al Coaliției și au subminat dialogul, ceea ce a dus la demiterea sa din funcția de premier interimar. Social-democrații au subliniat că un lider care se prezintă ca un „mare reformator” are responsabilitatea de a respecta aceleași principii și în acțiunile sale.

Senatorul Vlahu a amplificat aceste argumente, întrebând retoric cine îi va aduce la cunoștință premierului demis Ilie Bolojan faptul că „înlocuirea sinecuriștilor cu cei din propia echipă nu reprezintă o reformă, ci doar o impostură care protejează sistemul clientelar”. De asemenea, el a condamnat fosta coaliție de guvernare (PSD-PNL-USR-UDMR) pentru că, în decursul celor zece luni de mandat, s-a înconjurat de indivizi conectați la banii publici și și-a împărțit funcțiile în vreme ce românii au fost nevoiți să facă sacrificii. Vlahu a provocat, totodată, la reflecție asupra situațiilor din alte țări europene, punând la îndoială cum un premier care a gestionat prost economia și a ignorat solicitările cetățenilor poate rămâne la putere.

Propuneri AUR pentru reformarea administrației

În lumina acestor critici, Alianța pentru Unirea Românilor a formulat un plan radical de reorganizare a administrației. Senatorul Vlahu a reafirmat propunerile AUR, care includ reducerea numărului de ministere la maximum zece și a agențiilor de stat la maximum douăzeci. Propunerea include și o reducere cu 50% a funcțiilor de conducere, precum și o scădere a cheltuielilor administrative în primii patru ani după preluarea guvernării de către AUR. Aceste măsuri sunt percepute ca esențiale pentru o „curățare profundă” a structurilor statului de „camarile politice” și de sinecurile create în interes politic.

De reținut

Acest incident subliniază o frustrantă realitate în administrația publică românească, unde schimbările la conducerea instituțiilor par dictate mai mult de interese politice decât de criterii de integritate și profesionalism. Cetățenii din Deva, precum și alții, observă cu îngrijorare cum promisiunile de reformă se ciocnesc cu realitatea numirilor controversate și acuzațiilor penale. Este crucial ca transparența să devină o prioritate în procesul de selecție a funcționarilor publici, iar responsabilitatea politică să nu rămână doar vorbe în vânt. Un sfat util pentru cititori ar fi să se informeze din surse diverse și să solicite explicații clare de la aleșii lor, pentru a înțelege mai bine utilizarea resurselor publice și deciziile luate în numele lor.