O abordare eficientă în lupta împotriva fraudelor fiscale

Gianina Șerban, deputat AUR și inițiator al proiectului, a subliniat că extinderea taxării inverse reprezintă o măsură concretă destinată să abordeze problemele sistemului fiscal românesc. Statul român înregistrează pierderi anuale semnificative, estimate la miliarde de euro din cauza evaziunii fiscale și a fraudei de tip carusel, prin scheme de tranzacții fictive. Conform estimărilor, România pierde mai mult de 9 miliarde de euro în fiecare an din cauza TVA-ului neîncasat, având cel mai mare "gap de TVA" din Uniunea Europeană, de aproximativ 30%. Această situație subliniază necesitatea unor măsuri legislative substanțiale.

Spre deosebire de o strategie care ar implica majorarea impozitelor pentru firmele care își respectă obligațiile și contribuie cinstit la buget, propunerea AUR se concentrează pe combaterea furtului din fondurile publice și pe stoparea evaziunii fiscale. Taxarea inversă este văzută ca un mecanism preventiv, menită să elimine oportunitățile generate de rețelele de fraudă fiscală. Prin implementare, se urmărește creșterea transparenței, sporirea echității fiscale și reducerea presiunii asupra companiilor locale.

Avantaje concrete pentru IMM-uri și economia românească

Extinderea taxării inverse are potențialul de a aduce beneficii semnificative pentru lichiditatea întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri). Prin acest sistem, IMM-urile ar putea experimenta o îmbunătățire a fluxului de numerar, evitând blocajele financiare și obținând un sprijin real pentru dezvoltare. Mecanismul stabilește că beneficiarul unei tranzacții, și nu furnizorul, este responsabil de achitarea TVA-ului către bugetul național. Astfel, TVA-ul nu mai circulă între companii în anumite etape, ceea ce reduce drastic oportunitățile de fraudă. Firmele corecte, care își onorează obligațiile fiscale, ar fi scutite de riscurile lanțurilor fictive, iar întârzierile în rambursări ar fi eliminate.

Taxarea inversă nu este un sistem experimental, fiind deja aplicată cu succes în mai multe sectoare economice, unde și-a demonstrat eficiența în reducerea fraudei fiscale și sporirea transparenței. De exemplu, domenii precum construcțiile, comerțul cu metale, sectorul deșeurilor, și multe altele, beneficiază deja de acest regim. De asemenea, în sectorul tehnologic, unde s-au înregistrat abuzuri semnificative în privința echipamentelor electronice, taxarea inversă a fost adoptată pentru a combate evaziunea fiscală.

Context legislativ și viziunea europeană

Inițiativa legislativă a fost creată ca răspuns la cerințele mediului de afaceri din România, fiind văzută ca o oportunitate clară pentru firmele corecte. Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR, a menționat că un Cod Fiscal stabil, pe o durată de cel puțin cinci ani, este crucial pentru a oferi predictibilitate și stabilitate investitorilor. Această inițiativă face parte dintr-un pachet mai amplu de soluții menite să atenueze efectele controversatelor decizii fiscale anterioare, care au afectat antreprenorii de bună-credință.

Pentru realizarea extinderii taxării inverse la nivel național, România ar putea avea nevoie de o derogare din partea Comisiei Europene. Experți în fiscalitate, precum Gabriel Biriș, au indicat că există o directivă europeană din 2016 care permite astfel de derogări, argumentând că, în cazul în care mecanismul este funcțional în sectoare cu risc crescut de fraudă, extinderea sa la nivelul întregii economii ar fi justificată.

Cu toate acestea, există și critici. Mariana Vizoli, consultant fiscal, a caracterizat extinderea taxării inverse ca pe o "metodă învechită", subliniind că nu va elimina complet frauda și ar putea genera noi provocări, cum ar fi achizițiile private efectuate pe firmă, greu de verificat de ANAF. Un precedent din 2007, când România a aplicat acest sistem la importurile din afara Uniunii Europene, a dus la o scădere drastică a veniturilor din TVA, fiind ulterior abandonat. Aceste voci evidențiază necesitatea unei analize aprofundate înainte de a decide extinderea programului.

AUR își propune să continue susținerea acestui proiect până la finalizarea sa, subliniind că România are nevoie de măsuri care să sprijine producția interna, firmele românești și munca cinstită, fără a adăuga noi poveri celor care contribuie la dezvoltarea economiei.

Aspecte esențiale

Pentru locuitorii și antreprenorii din Deva, o astfel de reformă fiscală ar putea oferi un echilibru necesar într-o economie adesea percepută ca ineficientă și împovărătoare. Frustrarea legată de evaziunea fiscală și povara fiscală resimțită de firmele corecte reprezintă teme recurente în discuțiile locale. Dacă proiectul va fi adoptat, întreprinderile din Deva, în special IMM-urile, ar putea beneficia de o ameliorare a lichidității, esențială pentru investiții și dezvoltare. Este recomandat ca antreprenorii să rămână informați în legătură cu evoluțiile legislative și să colaboreze cu experți în fiscalitate pentru a înțelege pe deplin implicațiile și modul de aplicare, fiind pregătiți pentru posibile modificări ale procedurilor contabile.