De încă de la răsărit, curtea lăcașului de cult a devenit un loc plin de ansambluri de activități. În timp ce enoriașii asistau la Sfânta Liturghie, desfășurată de un sobor de preoți, aerul era îmbibat cu aroma delicateselor tradiționale preparate cu atenție în ceaunele așezate pe foc de lemne, conform rețetelor autentice din zona momârlănească.

Un localnic momârlan, care a contribuit la gătirea bucatelor, a împărtășit detalii despre eforturile depuse: „Am gătit ciorbă de oaie, varză și păsat. A fost nevoie de două zile pentru pregătiri. Am implicat și soțiile. Sperăm ca totul să fie pe placul celor care vor veni astăzi aici, iar porțiile sunt sute.” Aceste preparate, esențiale pentru patrimoniul culinar local, au fost preparate pentru a fi distribuite participanților.

Această zi a reprezentat, de asemenea, ultima oportunitate din an de a ciocni ouă roșii, un obicei pe care localnicii nu l-au neglijat. La această sărbătoare a hramului au participat persoane din diverse colțuri ale Petroșaniului, iar pentru mulți, biserica nu reprezintă doar un loc de rugăciune, ci are o valoare simbolică și comunitară profundă.

Arhimandritul Andrei Coroian, o figură ecleziastică cunoscută, a evidențiat unicitatea evenimentului din acest an, subliniind că a fost o manifestare plină de har divin. El a explicat că sărbătoarea a coincis cu Înălțarea Domnului, considerată o festivitate de aceeași gravitate ca Paștele, marcând ultimul act al mântuirii realizat de Mântuitorul Iisus Hristos. La aceasta s-a adăugat și celebrarea hramului Bisericii „Sfinții Împărați Constantin și Elena”, precum și Ziua Eroilor, o zi națională cu o semnificație profundă.

În acest context complex, Arhimandritul Coroian a menționat o discuție avută cu alți preoți despre șansele ca, în viitor, Sfântul Sinod să avanseze propuneri pentru a declara această zi sărbătoare națională liberă, subliniind că este firesc, având în vedere că coincide cu ziua Catedralei Naționale.

De asemenea, Arhimandritul a adus în discuție valorile tradiției momârlănești, evidențiind faptul că, după Sfânta Liturghie, comunitatea oferă mese tradiționale din carne de oaie și varză, preparate ce evocă alimentația strămoșilor. „Noi am crescut în mediul rural, având oi, vite și capre, aceasta era viața”, a adăugat el, reflectând asupra stilului de viață al comunității.

Mesajul fundamental al Arhimandritului s-a concentrat asupra conexiunii profunde între credință și tradiție: „Dacă vom păstra credința, vom păstra și tradiția. Aceasta este esența: credința în Dumnezeu ne conectează cu cei care au trăit în credință înaintea noastră. Fără credință, ne distanțăm de tradiție și pierdem acea esență care dă viață.” De asemenea, el a menționat, citându-l pe Mitropolitul Bartolomeu, că „tradiția, dacă o îngrijim, fântânile vor curge din nou”. Arhimandritul a exprimat o bucurie deosebită referitoare la comunitățile românești din întreaga Europă, unde limba română a devenit a doua limbă în anumite zone din Italia și Anglia, demonstrând modul în care credința sprijină tradiția.

După finalizarea Sfintei Liturghii, nedeia momârlănească a început să prindă viață, adunând participanții în jurul meselor din curtea bisericii. Aroma delicateselor pregătite cu măiestrie a creat un cadru convivial, unde timp de câteva ore, cei prezenți s-au bucurat de o atmosferă călduroasă, plină de voie bună și bucurie comunitară.

Punct de vedere local

Pentru locuitorii din Deva și împrejurimi, sărbătorile de acest tip, însoțite de tradiții culinare bogate și participare comunitară, sunt așteptate cu mare entuziasm. Chiar dacă Petroșaniul se află la distanță, ecoul acestor evenimente culturale ajunge și în orașul nostru, reamintind importanța păstrării identității locale. O problemă frecvent discutată este dificultatea de a călători în zilele de sărbătoare, când aglomerația pe drumurile care duc către aceste lăcașuri de cult este semnificativă. Recomandarea pentru cei care doresc să participe la evenimente similare în viitor este să plece din timp sau să folosească transportul în comun, atunci când este disponibil, pentru a evita întârzierile și a se bucura pe deplin de atmosfera festivă.