Trei organizații neguvernamentale i-au transmis ministrului Justiției, Radu Marinescu, o scrisoare deschisă în care cer criterii mai dure pentru selectarea viitorilor șefi ai Parchetului General, DNA și DIICOT. Printre propuneri se află și eliminarea din competiție a procurorilor care au făcut parte din anumite ONG-uri sau au beneficiat de burse finanțate de structuri apropiate de George Soros.

Ce conține scrisoarea adresată ministrului Justiției

Cine a semnat documentul

Scrisoarea, făcută publică marți, 21 ianuarie 2026, este semnată de trei entități din zona societății civile:

• Asociația Română pentru Cercetări Avansate, Nanotehnologii și Tehnologii Quantice (ARCSANTQ), reprezentată de Dan Hazaparu
• Fundația Română pentru Democrație prin Drept (FRDD), condusă de fostul procuror Constantin Sima
• Consiliul Național al Societății Civile (CNSC), reprezentat de Mircea Dogaru (cotidianulhd.ro)

Semnatarii spun că reprezintă o parte a societății civile preocupată de „echilibrul puterilor în stat” și de modul în care este condus Ministerul Public.

Ce îi cer ministrului Radu Marinescu

ONG-urile îi solicită ministrului Justiției:

• o întâlnire de lucru în care să fie stabilite principii clare pentru selecția:
  • procurorului general,
  • șefilor DNA și DIICOT,
  • adjunctului procurorului general;
• asumarea de către Ministerul Justiției a unui rol central în stabilirea regulilor de selecție, cu consultarea CSM, a parchetelor, instanțelor și societății civile;
• menținerea inițiativei legislative privind justiția în cadrul ministerelor de specialitate, nu la nivelul Cancelariei Guvernului.

Organizațiile precizează că nu propun nume de procurori, ci doar principii generale de selecție, considerând că alegerea persoanelor este atribuția exclusivă a ministrului, cu avizul CSM și decizia finală a Președintelui. (cotidianulhd.ro)

Ce candidați ar trebui excluși, în viziunea semnatarilor

O parte importantă a scrisorii este dedicată unor criterii de excludere, formulate ca recomandări către ministru:

• să nu fie acceptați procurori care ar fi lăsat să intervină prescripția în dosare penale importante, din cauza lipsei de activitate sau a unui control deficitar al cauzei;
• să fie evitată numirea procurorilor care, potrivit autorilor, nu ar fi administrat probele echilibrat, doar în acuzare și nu și în apărare, inclusiv în dosare cu documente clasificate ce ar fi trebuit desecretizate;
• să fie scoși din competiție procurorii care:
  • au fost membri în asociații sau fundații legate de numele lui George Soros, sau
  • au beneficiat de burse provenite din astfel de surse. (cotidianulhd.ro)

Autorii consideră că astfel de legături pot ridica suspiciuni privind independența viitorilor șefi de parchete.

Critici la adresa relației dintre Guvern, Președinte și Justiție

Scrisoarea abordează și modul în care sunt împărțite atribuțiile între instituțiile centrale ale statului:

• semnatarii contestă ideea ca Președintele să se consulte cu premierul în privința numirii procurorilor-șefi, argumentând că șeful Guvernului nu are atribuții în conducerea Ministerului Public;
• este criticată implicarea directă a premierului în elaborarea unor proiecte de lege, în special a celor care privesc pensiile de serviciu, autorii susținând că aceasta ar trebui să fie responsabilitatea ministerelor;
• ONG-urile reproșează Guvernului că ar fi folosit procedura asumării răspunderii în Parlament în locul unui dialog legislativ clasic și invocă decizii importante – precum prelungirea unui contract energetic major sau acordarea de ajutoare militare – despre care afirmă că nu ar fi fost suficient discutate cu Legislativul. (cotidianulhd.ro)

În paralel, semnatarii transmit ministrului Radu Marinescu că atitudinea sa „echilibrată” nu ar fi fost suficientă pentru a contracara influența premierului în politicile privind justiția.

Ce înseamnă miza numirii procurorilor-șefi pentru oameni, inclusiv în Deva

Numirea conducerii Parchetului General, DNA și DIICOT este relevantă și pentru locuitorii din Deva și Hunedoara, chiar dacă procesul se desfășoară la București:

• aceste structuri coordonează dosare de corupție, criminalitate organizată și mari fraude, inclusiv cauze cu impact în teritoriu;
• direcțiile specializate stabilesc standarde de lucru pentru toate parchetele din țară, influențând atât anchetele de la București, cât și pe cele derulate de procurori din județul Hunedoara;
• modul în care sunt selectați șefii acestor instituții poate avea efecte pe termen lung asupra încrederii publicului în soluționarea dosarelor locale – de la cazuri de corupție în administrații și instituții, până la infracțiuni economice cu impact în comunitate.

Pentru Deva, unde în ultimii ani mai multe anchete au vizat administrația locală, sistemul sanitar sau mediul de afaceri, tema felului în care funcționează parchetele nu este una abstractă, ci se reflectă direct în modul în care este aplicată legea.

Ce urmează

Deocamdată, Ministerul Justiției nu a anunțat oficial dacă va accepta întâlnirea cerută de ARCSANTQ, FRDD și CNSC și nici dacă va integra propunerile acestor organizații în procedura de selecție pentru noii procurori-șefi.

Procesul de numire a conducerii marilor parchete, aflat în plină desfășurare la începutul acestui an, va rămâne un subiect sensibil în următoarele luni, iar dezbaterile din București vor continua să aibă ecou și în comunități precum Deva, unde oamenii urmăresc cu atenție felul în care statul își organizează lupta împotriva corupției și a criminalității.