Ce trebuie să știi

Ce trebuie să știi

Solstițiul de iarnă 2025 – începutul oficial al iernii astronomice

Cea mai scurtă zi a anului va fi pe 21 decembrie, la ora 17:03

În acest an, solstițiul de iarnă, momentul care marchează începutul astronomic al iernii și ziua cu durata cea mai scurtă, se va întâmpla pe 21 decembrie, la ora 17:03, ora României. De la această dată, zilele vor începe să se lungească treptat până la solstițiul de vară din 21 iunie 2026.


Ce este solstițiul de iarnă?

Deși calendarul meteorologic stabilește începutul iernii la 1 decembrie, din punct de vedere astronomic anotimpul rece începe abia în momentul solstițiului. Acesta reprezintă poziția aparentă a Soarelui când acesta atinge cea mai sudică poziție pe sfera cerească, aflându-se pe Tropicul Capricornului, la aproximativ 23°27′ latitudine sudică.

Termenul „solstițiu” provine din limba latină – „solstitium”, care combină cuvântul „sol” (soare) cu „stitium” (a se opri), sugerând ideea că Soarele pare să stea nemișcat pe cer în această zi.

Conform Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” din București, în ziua solstițiului, răsăritul și apusul Soarelui se deplasează simetric spre sud față de punctele cardinale, iar această configurație determină cea mai scurtă durată a zilei și cea mai lungă noapte din an.


De ce sunt nopțile mai lungi în această perioadă?

Pe durata solstițiului, poziția Soarelui în timpul amiezii se schimbă foarte puțin și pare aproape fixă pe bolta cerească. După acest moment, Soarele începe să urce treptat pe cer, crescând astfel durata zilelor.

Pentru zona noastră, aflată în jurul paralalelei 45°, Soarele ajunge la o înălțime maximă de aproximativ 21° deasupra orizontului în timpul amiezii. La București, spre exemplu, ziua durează în medie aproximativ 8 ore și 50 de minute, iar noaptea se întinde pe aproape 15 ore și 10 minute, marcând astfel cea mai lungă noapte a anului.


Solstițiul în tradițiile și cultura lumii

În multe culturi, solstițiul de iarnă a fost legat de renaștere și noi începuturi, fiind asociat cu mituri despre nașterea sau revenirea zeilor soarelui. În societățile care foloseau calendare ciclice după solstițiu, trecerea era celebrată prin festivități care simbolizau viața, moartea și renașterea.

Sărbători vechi și obiceiuri diverse

Popoarele germanice și scandinave celebrau sărbătoarea Yule (sau Jul), un eveniment care, după cum descrie cronicarul islandez Snorri Sturluson în secolul al XIII-lea, a fost sincronizat cu Crăciunul de către regele Haakon I al Norvegiei. Această aliniere a fost interpretată drept un mod creștin de a adapta obiceiurile solstițiului.

Pe de altă parte, cultul roman al lui Sol Invictus („Soarele Invincibil”) avea loc la 25 decembrie, o dată apropiată de solstițiul de iarnă, iar acest fapt ar fi influențat stabilirea Crăciunului în aceeași zi.

În cultura iraniană, noaptea solstițiului este marcată prin sărbătoarea „Yalda” sau „Shabe Chelleh” (cea de-a 40-a noapte), considerată cea mai lungă și întunecată noapte din an. În această seară, familiile se adună pentru a petrece timpul împreună, degustând fructe precum nuci, rodii și pepene verde, și recitând poezii, inclusiv cele ale marelui poet Hafez.


Observarea solstițiului – un fenomen subtil

Deși momentul solstițiului poate fi calculat cu exactitate datorită observațiilor astronomice și instrumentelor moderne, observarea directă a acestuia este dificilă pentru amatori. Soarele pare să „stea pe loc” sau să se miște foarte lent în ziua solstițiului, iar confirmarea exactă a timpului când acesta începe să urce pe cer se face abia prin comparație cu mișcarea ulterioară.

În plus, variațiile răsăritului și apusului Soarelui nu coincid neapărat exact cu data solstițiului, ele fiind influențate de orbita eliptică a Pământului și latitudinea observatorului.


Solstițiul de iarnă, un moment astronomic și cultural deosebit

Pentru locuitorii din Deva și împrejurimi, solstițiul de iarnă reprezintă oficial debutul iernii și o invitație să privim către fenomenul care guvernează mersul anotimpurilor. Pe lângă scurtarea zilelor, acest moment încheie ciclul anual și prelungește noaptea, oferindu-ne ocazia să reflectăm asupra ritmului naturii și tradițiilor care se leagă de această etapă a anului.


Surse: Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”, Enciclopedia Britannica, National Geographic, Wikipedia, cotidianulhd.ro
Data redactării: 21 decembrie 2025

Transparență AI: Acest material poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Mircea Dobre

Mircea Dobre este jurnalist și analist local cu peste 20 de ani de experiență în presa regională din Hunedoara. Pasionat de istoria și evoluția comunității din Deva, Mircea scrie cu un ochi atent la detalii și cu respect pentru adevăr, oferind cititorilor informații clare, verificate și relevante despre tot ceea ce se întâmplă în oraș și în județ. Cu un stil calm, obiectiv și bine documentat, el reușește să explice pe înțelesul tuturor subiecte complexe, de la administrație și infrastructură, până la cultură, evenimente și inițiative locale. Misiunea sa este simplă: să îi ajute pe deveni să fie mai informați, mai conectați și mai implicați în viața orașului.