Cetatea dacică de la Cugir, centru metalurgic antic

Regiunea Cugir a fost un centru important în epoca dacică, cu o activitate metalurgică care își are originea în străvechile tradiții de prelucrare a metalelor, tradiție care se păstrează și în zilele noastre în profilul industrial al orașului.
Descoperiri arheologice din epocile timpurii
Cele mai vechi dovezi ale locuirii umane din teritoriu sunt legate de cultura Starčevo-Criș, iar artefactele descoperite, cum ar fi ceramică și unelte din piatră, au fost găsite în puncte importante, cum ar fi Podereauă și La Arini. De asemenea, în așezarea Vinerea – Tăbărâște a fost descoperit un idol de lut arsură, ceea ce sugerează activități religioase.
Ulterior, în perioada Neoliticului târziu și Eneoliticului, comunitățile au lăsat în urmă unelte din piatră din așezările de pe Valea Viilor și din Grumureț. Cultura Petrești a fost confirmată prin descoperirea a două topoare de cupru la La Arini, demonstrând avansarea tehnologică a acelor vremuri.
Apexul în Epoca Bronzului
În Epoca Bronzului, așezările au proliferat, având în vedere că multe dintre ele s-au stabilit pe înălțimi, cum ar fi cătunele Bucuru și Călene. Cultura Coțofeni a fost prevalentă în această perioadă, fiind evidențiată prin descoperirea vestigiilor din cultura Sighișoara-Wietenberg, datate între anii 1500 și 1200 î.Hr., incluzând ceramica ornamentată, care sugerează legături comerciale cu civilizațiile grecești.
Tezaurul de la Cugir, care conține circa 300 de obiecte din bronz și 24 de piese din aur, este o dovadă a excelenței metalurgice de care a beneficiat zona.
Cetatea dacică Singidava
Atât în prima Epocă a Fierului, cât și în cele mai vechi perioade de locuire, Situl arheologic Cugir a fost investigat detaliat începând cu 1977. Importantă din punct de vedere istorico-arheologic, cetatea dacică a fost elevată la un statut ridicat încă din secolul al XIX-lea, când s-au găsit tezaure de monede dacice.
Săpăturile arheologice au dovedit că fortificațiile cetății, cu origini în secolele III-II î.Hr., au fost inițial simple, dar au fost ulterior înlocuite cu un zid de piatră masiv. Artefactele descoperite, precum vasele de ceramică locale, exemplifică activitățile comerciale și culturale din acea eră.
Mormântul princiar din necropolă
Un punct central al sitului este necropola, unde s-a identificat Tumulul II, datat în prima parte a secolului I î.Hr. Acesta era un mormânt regal, datat la cca 35 de ani, care a descoperit un războinic dac prins în ritualuri funerare complexe, inclusiv incinerarea împreună cu un car ornamental și sacrificarea câtorva cai.
Deși Singidava a fost distrusă la 106 d.Hr. în războaiele daco-romane, rămâne un simbol al culturii dacice. Tradiția orală privind Dealul Cetății a supraviețuit timpului, subliniind impactul acestei cetăți în patrimoniul cultural al regiunii.
Informațiile factuale principale provin din comunicările autorităților și relatările presei naționale, inclusiv cotidianulhd.ro. Textul a fost redactat editorial pentru contextualizarea subiectului.
De reținut
Cugir ilustrează evoluția așezărilor umane, de la comunitățile neolitice la cetatea dacică fortificată, evidențiind tradițiile metalurgice străvechi și existența unei elite locale, fiind un loc cu un trecut fascinant și complex.






