CNSAS a publicat documente despre Securitatea lui Ceaușescu: 14.629 angajați în 1988

Structura angajaților Securității
Dintre cei 14.629 de angajați, 8.760 erau activi în structuri centrale și în Trupele de Securitate, în timp ce 5.869 erau repartizați în unități teritoriale. În cadrul acestui aparat, aproximativ 1.200 de persoane nu aveau grad militar și se ocupau de diverse activități tehnice, administrative sau în domeniul telecomunicațiilor. Aceste cifre reflectă diversitatea rolurilor și responsabilităților din cadrul Securității, care nu se limita doar la aspectele de poliție politică.
Practica și organizarea internă
În centrul Securității, sediul din București era responsabil pentru coordonarea activităților. Aceasta era compusă din 6.023 de cadre, reprezentând 41,17% din totalul personalului. Structurile principale incluse în această organizație erau:
- Direcția I (Informații interne): 103 angajați, se ocupau cu analiza datelor politice.
- Direcția II (Contrainformații economice): număra 152 de cadre, care supravegheau activitățile economice.
- Direcția III (Contraspionaj): formată din 213 angajați, responsabili cu observarea activității reprezentanțelor străine.
- Unitatea Specială „T” (Interceptări): avea 466 de angajați și se ocupa de activitățile de monitorizare telefonică.
- Unitatea Specială „F” (Filaj): număr de 745 de angajați, efectua observații de teren.
Trupele de Securitate, cu un efectiv de 2.737 de angajați (18,71% din total), aveau ca sarcină protejarea obiectivelor esențiale ale regimului și menținerea ordinii publice.
Structura geografică și repartizarea efectivelor
Cei 5.869 de angajați repartizați în structurile teritoriale erau distribuiți în cele 40 de județe, precum și în Securitatea Municipiului București, care avea cele mai mari efective, 557 de angajați. Fiecare inspectorat județean înregistra, în medie, aproximativ 132 de angajați. Județele cu cei mai mulți angajați în Securitate erau:
- București: 557 cadre (inclusiv 58 de femei).
- Constanța: 285 cadre (235 bărbați, 50 femei), esențială datorită activităților portuare.
- Timiș: 271 cadre, cu un rol îmbunătățit datorită poziției strategice.
- Prahova: 261 cadre, importantă datorită sectorului petrolier.
În contrast, județele cu cele mai mici efective erau Covasna, cu doar 73 cadre.
Prezența femeilor în Securitate
Un aspect notabil al structurii Securității era prezența femeilor, care constituiau 15,70% din totalul angajaților, adică 2.297 de persoane. Dintre acestea, 954 se numărau printre angajații din structura centrală. Totuși, numărul femeilor în funcții de conducere era redus, cu 22 de femei deținând astfel de poziții. Acest lucru subliniază provocările legate de egalitatea de gen în cadrul instituției, unde participarea femeilor în roluri de conducere era extrem de limitată.
Datele pe județe au arătat că Teleorman avea 28,42% femei angajate în Securitate, în contrast cu Bucureștiul, unde procentajul era de doar 10,41%. Această distribuție evidențiază disparitățile de gen în cadrul acestui aparat represiv.
Informațiile analizate și sursele citate în acest articol sunt extrase din documentele CNSAS, inclusiv de la cotidianulhd.ro. Articolul aduce la lumină nu doar structura aparatului de securitate din România comunistă, ci și provocările sociale și politicile care au marcat acea perioadă.
Informațiile factuale principale provin din comunicările autorităților și relatările presei naționale, inclusiv Cotidianulhd. Textul a fost redactat editorial pentru contextualizarea subiectului.
De reținut
Analiza documentelor CNSAS dezvăluie detalii despre organizarea și efectivele Securității în anii 1980, punând în evidență complexitatea și diversificarea rolurilor acestei instituții. Studiul acestor date reflectă nu doar aspecte istorice, ci și probleme sociale contemporane, cum ar fi inegalitatea de gen în structurile statului.






