Consecințele închiderii Azomureș: cine va face față?

Consecințele Deciziilor Politice Asupra Sectorului Agricol
Conform datelor provenite de la Eurostat, în ultimul trimestru din 2025, prețurile pentru îngrășăminte și amelioratori de sol au crescut cu 16,8%. Această creștere depășește cu mult media europeană de 8% din aceeași perioadă. Alte țări, precum Irlanda și Țările de Jos, au raportat creșteri de 15,3% și respectiv 12,1%, în timp ce unele țări din regiune, precum Bulgaria sau Croația, au înregistrat scăderi. Aproape 70% din costurile îngrășămintelor provine din prețul gazului utilizat în procesele de fabricație.
Peiu subliniază că, deși România dispune de capacități mari de producție a gazelor, acestea nu sunt folosite de fabricile chimice interne, toate fiind închise, ultima dintre ele fiind Azomureș, care asigura aproximativ 50% din necesarul național de îngrășăminte.
În prezent, toate îngrășămintele necesare sunt aduse din Rusia, Azerbaidjan și Austria. Importurile din Austria sunt facilitate de compania Borouge, controlată de societatea națională de țiței din Abu Dhabi, ADNOC, și de OMV, firma austriacă care exploatează 40% din gazele din România.
Impactul Economic Asupra Agriculturii
Această situație are un impact negativ semnificativ asupra agriculturii, unde îngrășămintele reprezintă aproximativ 25% din costurile de producție. Decizia politică de a menține Azomureș închis, în ciuda disponibilității gazului aflat la distanță mică, este percepută de Peiu ca o eroare gravă, rezultând într-un deficit comercial de 6 miliarde de lei pentru produsele alimentare. Acest aspect subliniază fragilitatea actuală a economiei românești. O analiză recentă din februarie 2026 arată că deficitul comercial total al României a atins 29,77 miliarde de euro în primele 11 luni din 2025, cu aproximativ 3,65 miliarde de euro provenind din industria produselor alimentare și a animalelor vii, ceea ce indică o problemă structurală în care România exportă materii prime la prețuri mici, dar importă produse procesate cu valoare adăugată mare.
Peiu a criticat vehement clasa politică afirmând că „Deciziile luate pentru a obține popularitate pe rețelele sociale conduc la distrugerea economiei.” El a remarcat că „O clasă politică preocupată doar de o imagine superficială reușește să ignore problemele fundamentale.” Senatorul a adăugat că „De trei ani semnalez consecințele închiderii Azomureș și nimeni nu reacționează.”
Această abordare guvernamentală centrată pe populism și lipsită de viziune a condus România într-o situație în care nu își poate valorifica resursele naturale și este nevoită să importe produse de bază din zone de unde, în mod normal, nu ar fi trebuit să facă acest lucru. Peiu a avertizat, de asemenea, asupra unor posibile majorări viitoare ale prețurilor, menționând că „Dacă vi se pare deja semnificativă creșterea prețului la îngrășăminte din trimestrul IV 2025, așteptați să vedeți ce urmează după războiul din Iran.”
Aspecte Importante de Reținut
Pentru cetățenii din Deva și agricultorii locali, aceste schimbări economice generază nu doar o creștere a costurilor de trai, ci și o presiune sporită asupra sectorului agricol. Majorarea prețurilor la îngrășăminte, un ingredient vital în agricultură, intensifică nemulțumirile față de dependența de importuri, în ciuda faptului că resursele interne ar putea fi valorificate. Se observă un tipar repetat de politici care afectează negativ capacitatea de producție locală. În această situație, fermierii ar putea beneficia de explorarea unor soluții alternative pentru aprovizionarea cu îngrășăminte și de o monitorizare atentă a evoluțiilor pieței internaționale, pentru a anticipa posibile fluctuații viitoare.














