Controlul judiciar revocat definitiv

Această hotărâre vine după ce, pe 2 iulie, Tribunalul București respinsese deja cererea de arestare preventivă a DIICOT, dispunând atunci plasarea sub control judiciar a lui Viorel Pașca, a soției sale, Florica Pașca, a celor trei fii – Abel Timotei, Viorel Emanuel și Daniel Sabin Pașca – precum și a Deliei Mioara Păcală, o colaboratoare care coordona filiale și organizații obștești în cadrul asociației. Atât procurorii, cât și avocații inculpaților au contestat decizia inițială, primii solicitând arestarea, iar ceilalți eliminarea oricăror măsuri restrictive.
Contextul Acuzațiilor și Deciziilor Instanței
Cazul instrumentat de DIICOT vizează destructurarea unui grup infracțional organizat, acuzat de trafic de persoane și exploatarea vulnerabilității la o scară alarmantă în județul Bihor. Anchetatorii susțin că, începând cu anul 2020, Viorel-Teodor Pașca, considerat liderul rețelei, împreună cu soția și cei trei fii ai săi, ar fi constituit un grup care opera sub paravanul Asociației „Dumbrava – Dumnezeu Poartă de Grijă”. Această asociație, prezentată public ca o organizație umanitară, nu deținea însă licențele legale pentru a presta servicii sociale sau medicale.
Victimele, persoane vulnerabile precum vârstnici, persoane cu dizabilități psihice grave și oameni fără adăpost, ar fi fost recrutate direct din spitale, unități medicale sau direcții de asistență socială din întreaga țară. Odată ajunse în locațiile gestionate de Pașca, beneficiarilor li s-ar fi confiscat actele de identitate, telefoanele mobile și cardurile bancare, fiind izolați de familii și de lumea exterioară. Scopul principal al rețelei ar fi fost încasarea sistematică a veniturilor victimelor (pensii de limită de vârstă sau de handicap, indemnizații de însoțitor) și a donațiilor atrase prin campanii pe rețelele sociale.
La perchezițiile efectuate, au fost identificate 409 persoane cazate în 18 imobile din localitățile Dumbrava, Tinca, Incești și Bicăcel. Procurorii estimează că, din 2006, peste 3.300 de persoane ar fi fost cazate în aceste locații, generând un prejudiciu de aproximativ 13.048.000 de lei.
Argumentele Apărării și Motivarea Tribunalului
În fața instanței, Viorel Pașca a declarat că nu îi este rușine de activitatea sa de 20 de ani, susținând că a încercat să ajute oameni de care "s-a lepădat toată lumea", inclusiv familii, instituții și statul român. El a afirmat că a încercat să le salveze viața acestor oameni, care proveneau din condiții extrem de precare.
Motivarea Tribunalului București pentru respingerea arestării preventive a indicat că probele administrate nu relevă o situație de abandon în condiții incompatibile cu existența umană. Instanța a considerat că persoanelor cazate li se asigurau hrană, cazare, îmbrăcăminte, medicație și acces la servicii medicale, chiar dacă într-un cadru neautorizat. De asemenea, s-a menționat că o mare parte dintre persoanele aflate în grija asociației au fost trimise la Dumbrava chiar de instituții ale statului.
Informațiile factuale principale provin din comunicările autorităților și relatările presei naționale, inclusiv Cotidianul HD, Agerpres, Antena 3 CNN, Ziarul Faclia, Wall-Street.ro, Radio România Constanța, Europa FM, Observator News, Digi24, ProTV, G4Media și Bihon. Textul a fost redactat editorial pentru contextualizarea subiectului.
Perspectivă locală
Decizia de a-i elibera pe Viorel Pașca și familia sa de sub control judiciar, în ciuda acuzațiilor grave, poate stârni îngrijorare în rândul comunităților locale, inclusiv la Deva, unde astfel de cazuri de exploatare a persoanelor vulnerabile sunt privite cu maximă seriozitate. Locuitorii se întreabă adesea cum este posibil ca astfel de situații să persiste ani la rând fără o intervenție eficientă din partea autorităților. Este esențial ca instituțiile statului să își intensifice controalele și să colaboreze mai bine pentru a preveni apariția unor noi "azile ale groazei". Cetățenii sunt sfătuiți să raporteze orice suspiciune legată de condițiile de îngrijire din centrele sociale, pentru a contribui la protejarea celor mai vulnerabili membri ai societății.














