Declineul Sectorului Industrial: Consecințele Neefectuării Măsurilor Necesare

Un aspect evidențiat de Peiu este declinul industriei chimice din România, care a suferit din cauza lipsei de acțiuni concrete. Chiar și cu anticiparea disponibilității gazelor din Marea Neagră, în ultimul deceniu nu s-au realizat progrese semnificative în construcția de centrale electrice sau în sprijinirea fabricilor chimice. Această inacțiune a dus la închiderea treptată a unităților producătoare de îngrășăminte, culminând cu incapacitatea de operare a combinatului Azomureș, care înainte asigura o parte semnificativă din necesarul național. De asemenea, Romgaz a ajuns la o înțelegere pentru preluarea operațiunilor Azomureș, ceea ce ar putea oferi sprijin pentru cei aproximativ 2.500 de angajați și pentru sectorul agricol din România.

Pe lângă sectorul chimic, Peiu a menționat și stadiul incert al marilor proiecte energetice, precum centralele de la Ișalnița și Turceni, care nu au avut un constructor desemnat, centrala de la Iernut, neterminată din 2016, și cea de la Brăila, abandonată.

Interesul Vecinilor și Acordurile Eșalonate

În contrast cu ineficiența percepută a României, statele limitrofe au acționat rapid pentru a accesa gazele din Marea Neagră. Încă din anul 2017, Ungaria și-a exprimat interesul pentru aceste resurse, prin fostul său ministru de Externe, Péter Szijjártó, care a tras un semnal de alarmă asupra incapacității României de a-și exploata bogățiile. O întrebare provocatoare de Szijjártó, “Ce planuri aveți pentru acest gaz, veți face un foc mare ca să îl ardeți?”, a fost un apel îndelung ignorat de autoritățile române.

În martie 2025, un acord interguvernamental a fost semnat la Budapesta între Péter Szijjártó și Sebastian Ioan Burduja, ministrul român al Energiei, vizând măsuri de solidaritate pentru asigurarea securității aprovizionării cu gaze. Acordul, apreciat ca "istoric" de partea ungară, vizează întărirea securității energetice a Ungariei, subliniind rolul României ca exportator pentru regiune. Interconectorul gazelor între cele două națiuni are o capacitate de 2,6 miliarde de metri cubi anual, cu 1,8 miliarde de metri cubi tranzacționați anul trecut.

Proiectul Neptun Deep: Oportunitate și Complicații Administrative

Proiectul Neptun Deep, realizat de OMV Petrom și Romgaz, este considerat esențial pentru securitatea energetică a României și a regiunii. Investițiile se ridică la aproximativ 4 miliarde de euro, preconizând o producție anuală de 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale, începând cu 2027. Deja au început lucrările pentru realizarea conductei offshore, un pas important înainte. Se estimează că proiectul va contribui la bugetul național cu aproximativ 20 de miliarde de euro pe parcursul derulării sale.

Cu toate acestea, există întrebări cu privire la capacitatea României de a beneficia optim de aceste resurse. OMV Petrom este în proces de vânzare a unor cantități semnificative de gaze din Neptun Deep. În actualul context, lipsa unui guvern funcțional în România, ca rezultat al demiterii cabinetului anterior în data de 5 mai 2026, limitează exercițiul dreptului de preempțiune al statului. Conform legii offshore, statul are prioritate la achiziționarea gazelor, având o fereastră de șapte zile pentru a decide. Prin urmare, lipsa unui răspuns ar permite OMV Petrom să vândă gaze terților, inclusiv Ungariei, la un preț care nu poate fi mai mic decât oferta transmisă României. Această instabilitate politică reprezintă un obstacol major pentru România în a-și asigura o parte din producția proprie de gaze.

Evaluarea Impactului Economic și Strategic

Peiu a descris această situație drept o "criminalitate economică", sugerând că nimeni nu va răspunde pentru aceste pierderi. O analiză din partea Asociației Energia Inteligentă (AEI) mărturisește despre complicitatea României în risipirea propriilor oportunități, refuzând să profite de interesul european față de gazele sale. Președintele AEI, Dumitru Chisăliță, a caracterizat această realitate drept o combinație de “ineficiență institutională și lipsă de strategie”, transformând România într-o țară “convenabilă pentru alții”, mai degrabă decât un actor activ pe scena energetică europeană.

De asemenea, senatorul AUR a menționat recent o decizie semnată de "președintele Nicușor Dan" referitoare la cooperarea energetică cu Ucraina, acuzând că acest acord ar permite stocarea unor cantități din gazele viitoare ale României în depozite din Ucraina, invocând motive de "siguranță". El speculează că o parte semnificativă din cotele de gaze ale Romgaz, între 3,5 și 4 miliarde de metri cubi anual, ar putea ajunge în Ucraina, ceea ce ar ridica întrebarea dacă România va sfârși prin a importa îngrășăminte dintr-un gaz propri.

În concluzie, în ciuda avansului lucrărilor la proiectul Neptun Deep, potențialul României de a deveni un jucător important pe piața energetică regională este amenințat de deciziile politice și lipsa unei strategii coerente, transformând-o dintr-un beneficiar direct al propriilor resurse într-un simplu participant la tranzacții în favoarea altora.

Impact Local

Tema gazelor din Marea Neagră și a sectorului energetic românesc, deși pare abstractă, are repercusiuni directe asupra fiecărei persoane din Deva și din întreaga țară. Fluctuațiile prețurilor la gaze și energie electrică afectează toate segmentele sociale, iar dezbaterile referitoare la cine procesează și valorifică resursele naționale se traduc în cheltuieli mai mari pentru familii, afaceri, dar și în scumpiri la produsele de bază, inclusiv la alimente, din cauza costurilor legate de îngrășăminte. Este descurajant să constatăm că dispunem de resurse valoroase, dar nu reușim să le utilizăm în beneficiul propriu, lăsând altor națiuni oportunitatea de a profita de acestea. Este esențial să fim atenți la evoluțiile legislative care ar putea influența acest sector vital.