Un raport recent al grupului bancar Citi, publicat la 23 ianuarie 2026, prezintă România într-o lumină în general pozitivă, dar arată și probleme de fond care pot influența nivelul de trai și investițiile – inclusiv la Deva și în județul Hunedoara.

Raportul se bazează pe discuțiile purtate de economiștii Citi la București și pe analiza indicatorilor economici majori: creștere, inflație, datorie publică, deficite și politica BNR.

Creștere economică modestă și consum sub presiune

Citi consideră că România a intrat într-o fază de „reechilibrare” economică, cu o creștere mai slabă decât ar permite potențialul țării.
Economiștii băncii observă:

• scăderea consumului intern, pe fondul reducerii salariilor reale (venituri care cresc mai lent decât prețurile);
• efectele măsurilor de consolidare fiscală (tăieri de cheltuieli și creșteri de taxe), care apasă suplimentar pe cererea internă.

În schimb, se așteaptă ca investițiile să recupereze o parte din acest minus, cu o condiție importantă: România trebuie să atragă și să cheltuiască eficient fondurile europene, inclusiv pe proiecte locale – de la infrastructură la energie. Pentru orașe ca Deva, asta înseamnă că proiectele finanțate prin PNRR și alte programe pot deveni principalul motor de dezvoltare în următorii ani, în timp ce consumul populației rămâne mai temperat.

Inflația rămâne un risc, chiar dacă prognoza pare liniștitoare

Citi păstrează pentru final de an o prognoză de inflație de 3,7%, dar subliniază că incertitudinile au crescut față de evaluările anterioare.

Printre factorii de risc enumerați:

• eliminarea plafonului la prețurile gazelor naturale;
• renunțarea la plafonul privind marjele comerciale pentru produsele alimentare de bază.

Aceste schimbări pot împinge din nou în sus costurile la utilități și alimente – exact capitolele care lovesc cel mai tare bugetele familiilor din Deva și din restul țării.

Banca mai notează că efectul de „frânare” al economiei asupra inflației (diferența dintre cât ar putea produce economia și cât produce efectiv) ar putea fi mai mic decât se credea, ceea ce înseamnă că prețurile pot rămâne mai persistente decât se spera.

BNR, presată să țină dobânzile sus mai mult timp

În acest context, Citi anticipează că Banca Națională a României va rămâne prudentă și nu va grăbi reducerea dobânzii-cheie:

• o primă tăiere de dobândă este considerată puțin probabilă înainte de vară;
• dacă inflația evoluează mai prost decât se estimează, startul ciclului de relaxare monetară poate fi împins spre toamnă.

Dobânzile ridicate pentru mai mult timp înseamnă credite mai scumpe pentru firme și populație, dar și randamente mai atractive pentru economiile plasate în depozite sau titluri de stat. Pentru antreprenorii din Deva, acest echilibru dificil se traduce prin costuri mai mari de finanțare, dar și printr-o presiune suplimentară în a selecta foarte riguros proiectele de investiții.

Deficite mari, chiar și în scenariul „bun”

Chiar într-o variantă optimistă, Citi vede România cu dezechilibre externe și bugetare ridicate în 2026:

• deficit bugetar estimat la 6–6,5% din PIB;
• deficit de cont curent (diferența dintre ce importăm și ce exportăm, plus fluxurile de venituri și transferuri) în jur de 7% din PIB.

Aceste cifre arată că statul cheltuiește încă mult peste ce încasează și că economia rămâne dependentă de bani din exterior pentru a-și acoperi nevoile. Pentru comunitățile locale, asta se poate traduce, în timp, prin presiune pe taxe, selecție mai strictă a proiectelor publice și o atenție sporită din partea autorităților la cum sunt folosiți banii – inclusiv la nivel de Deva și Hunedoara.

Statul are nevoie de sume uriașe pentru a se finanța

Citi estimează că, în 2026, statul român va avea nevoie să se împrumute, în total, cu aproximativ 285 de miliarde de lei. Este un volum foarte mare, aflat aproape de capătul superior al estimărilor oficiale.

Gradul de risc perceput de bancă depinde de:

• cât de bine vor fi accesate și folosite fondurile europene;
• cât din rezervele financiare existente va decide statul să utilizeze;
• cât de mare va rămâne apetitul marilor investitori pentru titlurile de stat românești.

Dacă încrederea investitorilor se menține, presiunea imediată pe buget rămâne gestionabilă. Dacă însă apar șocuri externe sau tensiuni politice interne, costul împrumuturilor poate crește rapid – lucru care poate afecta și ritmul de finanțare a proiectelor locale.

Obligațiunile României: încă interesante, dar cu spațiu limitat de câștig

Din perspectiva investitorilor internaționali, titlurile de stat românești oferă randamente considerate în continuare atractive. Totuși, raportul notează:

• expunerea investitorilor străini este deja ridicată;
• randamentele au ajuns în zone relativ „strânse”, ceea ce lasă mai puțin loc de câștig suplimentar.

Cu alte cuvinte, România rămâne interesantă ca piață de obligațiuni, dar reacționează mai sensibil la vești negative sau la schimbări de sentiment pe piețele internaționale.

Stabilitate politică relativă, pe un echilibru fragil

Citi abordează și componenta politică:

• actuala coaliție de guvernare este percepută ca stabilă pe termen scurt;
• această stabilitate se bazează, în bună măsură, pe calcule legate de cine își asumă costurile măsurilor de austeritate și cine va beneficia, ulterior, de o economie eventual mai sănătoasă.

Economiștii sugerează că programul de reforme rămâne vulnerabil la presiuni sociale și politice, mai ales dacă măsurile de consolidare fiscală vor continua să apese asupra nivelului de trai. Pentru locuitorii din Deva acest lucru se poate traduce, în anii următori, printr-o combinație delicată între nevoia de ajustări bugetare și așteptările legitime privind servicii publice mai bune și investiții locale.

Ce înseamnă toate acestea „azi în Deva”

Pentru un oraș ca Deva, concluziile raportului Citi pot fi traduse în câteva idei-cheie:

• Creșterea economică nu va fi spectaculoasă, așa că impulsul principal poate veni din investiții publice și private bine gândite, nu dintr-un „boom” al consumului.
• Inflația rămâne un subiect sensibil, în special la gaze și alimente – capitole care cântăresc greu în bugetele gospodăriilor.
• Dobânzile vor rămâne relativ ridicate o perioadă, ceea ce obligă firmele locale să fie prudente și să-și planifice atent investițiile.
• Statul va continua să se împrumute masiv, astfel că presiunea pe eficiența cheltuirii banilor – inclusiv a fondurilor europene – va fi tot mai mare, de la București până la nivelul fiecărui județ.

În ansamblu, România este văzută de Citi ca o economie aflată într-un proces de corecție controlată: nu este un scenariu de criză iminentă, dar nici unul de confort. Pentru Deva și Hunedoara, mesajul principal este clar: în următorii ani, diferența o vor face proiectele bine pregătite și capacitatea autorităților și mediului de afaceri local de a valorifica fondurile disponibile într-un context macroeconomic mai dificil.