Administrația americană condusă de președintele Donald Trump a invitat România să participe la o nouă structură internațională, „Coaliția/Consiliul pentru Pace”. Politologul Dan Dungaciu explică de ce, în opinia sa, Bucureștiul ar trebui să accepte această ofertă, în contextul tensiunilor regionale și al relației cu Washingtonul.

Invitația de la Washington și reacția întârziată a Bucureștiului

Pe 17 ianuarie, administrația americană, prin președintele Donald Trump, a transmis statelor o invitație de a se alătura unei „Coaliții pentru pace”, un format gândit să preia și să gestioneze conflicte și dispute teritoriale.

Punctul de pornire al acestei inițiative este situația din Gaza și, mai larg, contextul din Orientul Mijlociu. Construcția este însă proiectată să fie extinsă și spre alte zone de criză.

România nu a răspuns nici afirmativ, nici negativ. Potrivit analizei lui Dan Dungaciu, motivul principal este legat de faptul că politica externă și de securitate a actualei guvernări este subordonată Bruxelles-ului, care ar fi transmis Bucureștiului că nu trebuie să participe.

În locul unei poziții limpezi, soluția aleasă la București a fost tăcerea, cu speranța că tema se va pierde printre subiectele curente ale statului și va dispărea din atenția presei.

Momentul AUR–Washington și nemulțumirea exprimată la nivel american

Situația s-a schimbat după revenirea în țară a delegației partidului AUR de la Washington. Vizita a fost urmată, în România, de un val de critici la adresa formațiunii, difuzat intens pe canale media apropiate puterii.

Delegatul AUR a transmis însă un mesaj important: la nivelul Departamentului de Stat american ar fi fost exprimată nemulțumirea și dezamăgirea față de faptul că România nu a dat un răspuns pozitiv propunerii administrației Trump privind Coaliția/Consiliul pentru Pace.

Informația a produs un șoc în plan intern. În spațiul public au apărut reprezentanți ai Administrației Prezidențiale, inclusiv președintele Nicușor Dan, care au încercat să comenteze și să explice situația. Dan Dungaciu apreciază însă că aceste intervenții nu au clarificat nimic și au părut un spectacol neconvingător.

În final, reacția comună a structurilor de putere a fost concentrarea pe atacuri la adresa AUR și a vizitei în Statele Unite, cu promisiunea că efectele acestei deplasări politice vor continua să se vadă.

A doua invitație: Consiliul pentru Pace se întrunește pe 19 februarie

Tensiunea a crescut la București după ce, pe 8 februarie, administrația Trump a trimis o nouă invitație de participare, inclusiv României. Aceasta vizează prima reuniune a Consiliului pentru Pace, programată la Washington pe 19 februarie.

Inițial, în spațiul public s-a aflat despre această nouă invitație doar „pe surse”, prin presa considerată oficială. Abia ulterior Administrația Prezidențială de la Cotroceni a confirmat primirea documentului.

Pentru Dan Dungaciu, acest fapt ilustrează cât de mult s-a îndepărtat România de poziția pe care o avea, după 1989, față de Statele Unite, prezentate constant drept „partener strategic”. El subliniază că s-a ajuns ca opinia publică să afle neoficial că țara primește o invitație directă de la Washington.

De ce, în viziunea lui Dan Dungaciu, România trebuie să fie la masa Consiliului pentru Pace

Autorul articolului susține că România ar fi trebuit să accepte participarea la Consiliul pentru Pace din trei motive principale:

1. Relația directă cu Statele Unite

Dan Dungaciu consideră Statele Unite drept singurul garant real al securității României în actualul context, marcat de războiul și invazia Federației Ruse în Ucraina și de multiple incertitudini regionale și globale.

În această logică, a fi cât mai aproape de Washington – inclusiv prin participarea la un nou format diplomatic precum Consiliul pentru Pace – este esențial pentru siguranța țării.

2. Funcționarea NATO depinde de implicarea SUA

Al doilea argument privește NATO. România este membră a Alianței Nord-Atlantice, dar, arată Dungaciu, această structură funcționează efectiv doar în măsura în care Statele Unite își asumă participarea activă.

Fără acest angajament american, restul ar rămâne la nivelul discuțiilor. Din acest motiv, menținerea unei legături cât mai strânse cu Washingtonul este văzută ca un pilon de securitate.

3. Echilibrul regional și factorul Ungaria

Al treilea motiv invocat privește echilibrul regional. Potrivit lui Dan Dungaciu, situația din zonă este complicată sau poate deveni complicată pentru România.

El face referire la alegerile parlamentare din aprilie din Ungaria, unde rezultatul premierului Viktor Orbán este încă incert:

• dacă Viktor Orbán câștigă, România ar trebui să fie cât mai apropiată de Statele Unite pentru a putea tempera eventuale tensiuni în regiune;
• dacă Viktor Orbán pierde, Bucureștiul ar trebui, de asemenea, să fie foarte prezent în relația cu Washingtonul, pentru a-și consolida poziția de principal interlocutor al administrației americane în Europa de Sud-Est.

Din această perspectivă, prezența României la Consiliul pentru Pace ar oferi un instrument suplimentar de dialog și influență.

Mesajul politic: o șansă de a acționa independent de Bruxelles

În concluzie, Dan Dungaciu afirmă că, din toate aceste motive, România ar trebui să participe la reuniunea Consiliului pentru Pace de la Washington din 19 februarie.

Mesajul său politic către actuala coaliție de guvernare este formulat tranșant:

• să aibă curaj, măcar o dată, să iasă de sub presiunea Bruxelles-ului, chiar și pentru 24 de ore;
• să demonstreze românilor că poate lua o decizie de politică externă în mod independent.

El apreciază că această decizie ar reprezenta, pentru actuala putere, o ultimă ocazie de a arăta că este capabilă de gândire autonomă în raport cu centrul de putere european.

De ce e relevant pentru cititorii din Deva

Pentru locuitorii din Deva și din județul Hunedoara, astfel de decizii de politică externă pot părea îndepărtate de problemele cotidiene. Totuși, direcția pe care România o alege în raport cu Statele Unite, NATO și Uniunea Europeană influențează, în timp, securitatea frontierelor, stabilitatea economică și siguranța investițiilor.

Participarea sau absența României de la formate precum Consiliul pentru Pace poate determina:

• cât de solid este sprijinul de securitate în regiune, inclusiv pentru infrastructura critică (energie, transport, industrie);
• cum sunt percepute orașe precum Deva de către investitori străini, interesați de stabilitatea politică și de apropierea de centrele decizionale occidentale;
• locul României în viitoarele negocieri privind conflictele și echilibrele de putere din zonă.

De aceea, dezbaterea deschisă de Dan Dungaciu despre invitația lui Donald Trump și reacția Bucureștiului nu privește doar „centrul” politic de la Capitală, ci, în mod indirect, și comunitățile locale, inclusiv pe cele din Deva.