Prescripția în Justiție: De ce scapă infractorii și cine poartă adevărata responsabilitate

În ultima perioadă au crescut acuzațiile la adresa sistemului judiciar, mai ales împotriva magistraților precum Lia Savonea, pe motiv că dosare importante, inclusiv cele de corupție, sunt închise pe motiv de prescripție. Totuși, realitatea este mai complexă, iar responsabilitatea reală aparține celor din politică.

Context: Prescripția – ce este și cum funcționează

Prescripția răspunderii penale este un principiu legal recunoscut în toate sistemele juridice moderne, cu rădăcini în dreptul roman. Aceasta limitează perioada în care o persoană poate fi trasă la răspundere penală pentru o faptă. Nu este o invenție a justiției românești și nici o metodă prin care judecătorii „scapă infractorii”, ci o normă juridică stabilită prin lege.

Problema care a dus la acumularea prescripțiilor

În 2018, Curtea Constituțională a sesizat o neconformitate într-un articol din Codul Penal legat de întreruperea termenului de prescripție și a cerut Parlamentului și Guvernului să corecteze legislația în termen de 45 de zile. Deși această responsabilitate revin acestor instituții, modificarea nu a fost făcută nici în 2018, nici în anii următori, iar această neglijență legislativă a permis acumularea unei cantități mari de dosare pentru care termenul de prescripție a expirat.

Abia în 2022, după noi sesizări și avertismente din partea Curții Constituționale, articolul problematic a fost modificat astfel încât să se întrerupă prescrierea în mod legal. Între timp, zeci de mii de dosare au fost închise definitiv fără soluționarea cauzelor pe fond, nu pentru că magistrații au dorit acest lucru, ci pentru că legea în vigoare nu le-a permis alt salut.

Reacția magistraților: responsabilitatea politică, nu judiciară

Judecătorul Alin Ene, membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), a evidențiat în noiembrie faptul că magistrații aplică legea așa cum este ea formulată. Ei nu au puterea să modifice sau să „inventeze” legi, iar acuzațiile publice ce îi învinuiesc că „lasă infractorii să scape” sunt nefondate.

Mai mult, Ene atrage atenția că tocmai aceeași politicieni care nu au acționat la timp pentru a corecta legea sunt acum cei mai vehemenți critici ai justiției, încercând să transfere astfel responsabilitatea eșecului legislativ pe judecători.

Ce înseamnă pentru cetățenii din Deva și România

Pentru comunitatea noastră din Deva, această situație reflectă un adevăr clar: nevoia de responsabilitate și promptitudine din partea legiuitorilor este esențială pentru funcționarea corectă a sistemului judiciar. Când legile sunt neclare sau incomplete, consecințele sunt suportate în primul rând de cetățeni, prin erodarea încrederii în instituții.

Este important să înțelegem că schimbările legislative întârziate nu fac decât să creeze viduri în justiție, iar judecătorii nu pot decide altceva decât ceea ce le permite legea. Criticile la adresa magistraților vor fi cu atât mai corecte cu cât vom cere în primul rând responsabilitate politică și implementarea la timp a reformelor.

Concluzie: O lecție pentru viitor

Fenomenul prescripției masive în dosarele penale nu este rezultatul deciziei judecătorilor, ci al inacțiunii politice prelungite. Pentru a evita astfel de situații pe viitor, este necesară o implicare serioasă din partea Parlamentului și Guvernului în corectarea și actualizarea legislației penale.

În loc să arătăm cu degetul spre justiție, comunitatea noastră și toți cetățenii trebuie să ceară claritate și responsabilitate celor care creează și modifică legile. Doar astfel se poate asigura o justiție eficientă, corectă și respectată de toți.

Pentru mai multe știri locale din Deva, rămâi conectați cu "azi în Deva".