Conform disposițiilor din proiectul de lege L233/2026, care modifică Ordonanța Guvernului nr. 26/2000 referitoare la activitatea asociațiilor și fundațiilor, organizațiile non-guvernamentale vor fi obligate să transmită anual Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) declarații detaliate legate de toate veniturile și sursele lor de finanțare ale anului precedent. Aceste declarații trebuie să conțină informații complete de identificare pentru persoanele fizice care au efectuat donații de peste 5.000 de lei, precum și datele pentru toate persoanele juridice care le oferă sprijin financiar, fără a se lua în considerare suma. Informațiile vor fi ulterior publicate pe site-ul ANAF, în secțiunea dedicată acestui scop.

Nerespectarea acestor obligații legislative va avea consecințe severe. Organizațiile care nu se conformează riscă suspendarea automată a activității, iar în cazul nerezolvării problemei într-un interval de un an, s-ar putea ajunge la dizolvarea automată a entității. Criticii consideră aceste măsuri punitive ca fiind excesive și cu potențial de a afecta grav sectorul neguvernamental, în contrast cu sancțiunile aplicate partidelor politice pentru abateri similare.

Susținătorii inițiativei, care includ parlamentari din AUR, PSD și SOS România, susțin că obiectivul principal al legii este garantarea unei transparențe totale în ceea ce privește finanțarea ONG-urilor. George Simion, liderul AUR, a salutat votul din Senat, afirmând că publicul are dreptul să cunoască identitatea celor care sprijină financiar organizațiile ce au impact asupra comunității. De asemenea, Ionelia Priescu, deputat AUR, a menționat în plenul Senatului că declarațiile actuale depuse la ANAF nu sunt suficient de accesibile pentru cetățeni. Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR, a argumentat că această lege este necesară pentru a identifica cei care finanțează procesele în instanță ce au conservat sau întârziat proiecte energetice esențiale pentru România, cum ar fi hidrocentralele și exploatările de lignit.

Dimpotrivă, opoziția, incluzând USR, PNL, UDMR și parlamentari independenți, a criticat vehement propunerile incluse în proiect. Peste 430 de organizații neguvernamentale, printre care Declic, Corupția Ucide, Salvați Copiii și Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile (FDSC), au semnat o petiție ce solicită respingerea sau retragerea inițiativei. Aceste organizații susțin că legea nu urmărește o transparență reală, ci crearea unui mecanism de control și intimidare a societății civile, transformând organizațiile private într-unele despre care există mereu suspiciuni publice.

Un argument cheie al criticilor se bazează pe similitudinea izbitoare cu legislația adoptată în Ungaria de guvernul lui Viktor Orbán. Această lege maghiară a fost declarat ilegală de către Curtea Europeană de Justiție (CJUE) în iunie 2020, fiind considerată o corectare a libertății de mișcare a capitalurilor, a libertății de asociere și a dreptului la viață privată și protecția datelor cu caracter personal. Ungaria a fost obligată să abroge acest act legislativ în 2021 pentru a evita sancțiunile europene, iar România riscă o acțiune de infringement dacă adoptă o lege similară.

De asemenea, organizațiile neguvernamentale subliniază că statul român dispune deja de un arsenal robust pentru a verifica finanțările și activitatea ONG-urilor prin intermediul ANAF, Ministerului Finanțelor și Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor. Publicarea identității donatorilor, mai ales în domenii delicate precum drepturile omului, sănătatea sau mediul, ar putea descuraja contribuțiile financiare la cauze sociale, din teama de expunere publică sau de hărțuire. Simona Constantinescu, director de dezvoltare și advocacy la FDSC, a avertizat că o astfel de listă ar putea deveni o "listă a rușinii" pentru donatori.

În mijlocul acestor dezbateri, criticile continuă să se îndrepte și către unii reprezentanți ai societății civile. Claudia Postelnicescu a subliniat cazul Oanei Gheorghiu, fostă activistă ONG și actual vicepremier interimar, acuzând-o de "nerușinare" și de implicare în "aranjamente ilegale" și "conexiuni politico-neguvernamentale care generează imagini false". Aceste acuzații refletă recentele controverse în care a fost implicată Oana Gheorghiu, inclusiv o plângere penală la DNA legată de posibile fapte de trafic de influență în favoarea unui grup de afaceri care este de asemenea sponsor al unui ONG asociat cu aceasta.

Proiectul de lege a fost aprobat de Senat cu 75 de voturi "pentru", 32 "împotrivă" și 4 "abțineri", iar acum se află în Camera Deputaților, care este forul decizional. Destinul acestei legi, ce ar putea redefine relația dintre stat și societatea civilă, depinde de votul deputaților.

De reținut

Pentru locuitorii din Deva și județul Hunedoara, impactul unei astfel de legislații ar putea fi resimțit în mod direct, în special pentru organizațiile locale care depind de donații pentru a-și desfășura activitățile sociale, culturale sau de mediu.