Conform declarațiilor oficiale, Unitatea 1 a centralei nucleare este în prezent în oprire programată pentru mentenanță din data de 10 mai 2026. Această întreținere, planificată din timp, este vitală pentru operarea eficientă și sigură a instalației pe termen lung, iar reconectarea Unității 1 la rețeaua energetică națională este prevăzută pentru 1 iunie.

În ceea ce privește Unitatea 2, aceasta s-a deconectat automat de la rețea pe 4 mai, din cauza unei defecțiuni la un izolator asociat unui transformator de putere. Operatorul Nuclearelectrica a confirmat că deconectarea a fost efectuată în condiții de siguranță, protejând atît reactorul, cât și personalul și mediul. Însă, repararea problemei necesită înlocuirea transformatorului defect cu unul de rezervă, un proces complex ce va dura o perioadă extinsă, astfel că Unitatea 2 va rămâne oprită până la 7 iulie.

Consecințe asupra pieței energetice regionale și naționale

Cu ambele reactoare suspendate, care în mod obișnuit contribuie cu 1.400 MW și asigură circa 20% din necesarul de energie al României, presiunea asupra Sistemului Energetic Național (SEN) este considerabilă. Se estimează că acesta operează la capacitate maximă, avertizându-se o lipsă de 15-20% din totalul capacității de producție, iar pentru a compensa acest deficit, operatorii de rețea și autoritățile au apelat la creșterea importurilor de energie.

Această circumstanță s-a reflectat imediat în tarifele de pe piața de energie. Ieri, România a înregistrat cel mai mare preț din Europa, atingând 127 euro/MWh. Pe 14 mai, prețurile au fost estimate la 121 euro/MWh, cu o vârf de 140 euro/MWh pe 10 mai, evidențiind poziția România ca fiind cea mai scumpă piață de tranzacționare spot în anumite momente.

De asemenea, această criză energetică românească are efecte asupra țărilor învecinate, având în vedere legăturile strânse între piețele energetice din Europa de Sud-Est. În Grecia, prețul energiei angro a atins în luna mai 93 euro/MWh, ceea ce reprezintă o creștere de aproximativ 5 euro față de luna precedentă. Deși această creștere este considerată modestă, analiștii sugerează că ar putea urma o nouă majorare influențată de evenimentele din România. Piațele din Ungaria și Bulgaria, conectate fizic la cea românească prin sistemul de tranzacționare comun, resimt și ele presiunea.

Rolul lignitului și gazului natural în contextul actual

În ultimele săptămâni, s-a observat o tendință de creștere a prețurilor datorată unor factori interni, în special exploziei de cerere pentru lignit. Din cauza mentenanței aplicațiilor pe gaz, două centrale pe lignit au fost activate pentru a suplini capacitățile lipsă, contribuind cu până la 9,5% din producția națională.

Pe măsură ce centralele pe gaz revin la operare, se constată un semn de stabilizare pe piață, prețurile angro diminuându-se din nou sub 100 euro/MWh, după ce în ultimele zile fuseseră între 100 și 120 euro/MWh.

O întrebare care apare este cum poate lignitul să declanșeze scumpirea energiei în condițiile în care prețurile internaționale ale gazului natural sunt mari. Explicația nu se limitează doar la costurile ridicate de producție sau la prețul certificatelor de emisii de CO₂, ci și la natura operațională a centralelor pe lignit care, contrar celor pe gaz, nu pot fi ajustate rapid. De regulă, acestea rămân active inclusiv în orele de prânz, provocând astfel o pierdere a producerii de energie solară mai ieftină. În concluzie, efectele utilizării lignitului asupra tarifului energetic se manifestă pe parcursul întregii zile, în timp ce gazul natural influențează în special orele de vârf, precum cele de după-amiază și începutul serii.

Observații locale

Locuitorii din Deva și din întreaga țară simt impactul acestor fluctuații de preț și indisponibilitatea resurselor energetice, ceea ce evidențiază o vulnerabilitate persistentă a sistemului. Este frustrant de observat cum, în ciuda potențialului intern, dependența de importuri se accentuează, ceea ce se traduce prin tarife tot mai ridicate. Evenimentele de la Cernavodă, deși tratate cu responsabilitate, ne reamintesc că infrastructura energetică necesită investiții constante și o diversificare reală. Un sfat util ar fi să ne monitorizăm consumul, mai ales în orele de vârf, și să ne pregătim pentru posibile modificări ale facturilor în lunile următoare, având în vedere calendarul repornirii reactoarelor.