Dezbatere despre obscurantism și raționalitate în Deva

Articolul de față, inspirat de o analiză publicată în Cotidianul HD, își propune să dezvăluie complexitatea conceptului de obscurantism, care depășește simplul context al cunoașterii sau al mentalităților. Există diverse modalități de a înțelege acest fenomen. Una dintre acestea este cea stilistică, care se referă la utilizarea unui limbaj vag sau inadecvat. O altă acceptare, cea conceptuală, vede obscurantismul ca o confuzie de idei. Dintr-o perspectivă cognitivă, cineva devine obscurantist atunci când oferă opinii în domenii în care nu are expertiză. Aceasta se poate extinde și la manipularea credințelor, spre deosebire de religie, care ar trebui să fie o chestiune de sincere convingeri.
Opoziția Ideologică față de Iluminism
Pentru susținătorii acestei viziuni, ceea ce contează cu adevărat este semnificația ideologică a obscurantismului, văzut ca o opoziție față de iluminism și cunoștințele științifice. În acest cadru, religia este adesea asociată cu respingerea datelor din științele exacte, o evaluare care poate fi considerată restrictivă. Friedrich von Hayek, în lucrarea sa Why I Am Not a Conservative (1960), denunța obscurantismul ca pe o negare a adevărurilor cunoscute, în timp ce Karl Popper îl asocia cu ideile ce nu pot fi contestate prin metode empirice. Astfel, unii critici sugerează că anumiți „neoliberali de carton” reintroduc un „iluminism” depășit, cu numeroase lacune.
Nietzsche a fost printre primii care au remarcat că obscurantismul este o noțiune folosită de diverse „iluminatori” care nu dispun de onestitate intelectuală. Acesta subliniază că „elementul central al obscurantismului nu este doar întunecarea percepției individuale, ci și distorsionarea imaginii noastre asupra realității” (Omenesc, prea omenesc, 1878-1880). Afirmând că acești „iluminatori” nu înțeleg profunda natură a cunoașterii umane, Nietzsche ne îndeamnă să fim prudenți în evaluarea conceptelor.
Obscurantismul ca Factor al Deciziilor și Acțiunilor
Autorul menționat propune o viziune mai cuprinzătoare asupra obscurantismului, considerând că acesta nu se limitează doar la diferențele dintre disciplinele științifice, ci influențează și acțiunile sociale și instituționale. Obscurantismul se manifestă în acele decizii și politici în care rațiunea este ignorată. Aceasta nu se închide în limitele cunoștințelor științifice disponibile sau prognozate. Adevăratul obscurantism este intalnit în convingerile, deciziile și politicile care reflectă o înțelegere învechită a vieții, în contrast cu necesitățile contemporane, afectând profesionalismul și latura culturală. Oricine redefinește obscurantismul fără a lua în considerare dimensiunea raționalității devine, în mod paradoxal, exponentul acestuia.
Dinamica complexă a vieții umane ilustrează prezența unei diversități de raționalități. Acestea sunt fundamentate pe acțiuni prin care indivizii abordează probleme esențiale, de la asigurarea hranei, recompensarea muncii, până la aspirația de recunoaștere socială și accesul la decizii, libertate și emancipare. Abordările variază în funcție de stadiul de dezvoltare al societății, dând naștere la tipuri distincte de raționalitate, cum ar fi: instrumentală, strategică, comunicativă, dramaturgică, emancipativă, etică, reflexivă și în raport cu Absolutul.
Concluzii și Reflectii
Osmoza dintre cunoaștere și credință este astăzi o realitate incontestabilă. În acest context al diverselor raționalități, semnificația obscurantismului devine mai clară. Nu recunoașterea diversității raționalităților este problematică, ci abandonarea exercițiului rațiunii. La începutul anilor ’60, C. P. Snow sublinia existența „două culturi”: cele referitoare la științele naturii și științele spiritului. Aceste ultime se concentrează pe interpretare, nu doar pe măsurare.
De-a lungul timpului, cunoștințele s-au extins, depășind cadrele preexistente. Au apărut noi discipline, fiecare cu metode și explicații proprii. Totuși, reflexivitatea este un domeniu care, paradoxal, a stagnat. Printre noi există și exemple de indivizi neinstruiți care acuză obscurantism la alții. Un exemplu relevant se referă la controversa anulării alegerilor din noiembrie 2024, o situație care a ridicat întrebări serioase despre viitorul politic al țării.
Informațiile factuale principale provin din comunicările autorităților și relatările presei naționale, inclusiv Cotidianul HD. Textul a fost redactat editorial pentru contextualizarea subiectului.
De reținut
Discuțiile despre obscurantism și raționalitate sunt nu doar teoretice, ci influențează profund viața cotidiană. Aceste discuții subliniază importanța luării în considerare a diferitelor perspective și nevoia de a ne angaja activ în formarea deciziilor care ne afectează comunitățile. Este esențial să ne informăm din surse diverse și să ne dezvoltăm gândirea critică, pentru a evita capcanele simplificării excesive.














