Ministrul Afacerilor Externe, Oana‑Silvia Țoiu, a informat Senatul că nu va fi prezentă la dezbaterea moțiunii simple depuse împotriva sa, motivând că, în aceleași zile, trebuie să participe la reuniuni oficiale ale Uniunii Europene, la Bruxelles. În paralel, ministrul mediului, Diana Buzoianu, este criticată pentru absența de la „Ora Guvernului” în Camera Deputaților.

Absența Dianei Buzoianu de la „Ora Guvernului”

La Camera Deputaților, la „Ora Guvernului”, ministrul mediului, Diana Buzoianu, nu va lua parte la dezbaterea programată în plen.

Purtătorul de cuvânt al AUR, deputatul Ștefan Avrămescu, apreciază că modul în care ministrul a răspuns invitației Parlamentului transmite un semnal de desconsiderare la adresa Legislativului.

El a declarat că, în opinia sa, de când USR se află la guvernare, reprezentanții formațiunii „preiau fără rețineri” practicile vechilor partide, PSD și PNL. Avrămescu susține că ministrul nu doar că evită discuția în plen pe o temă importantă pentru întreaga țară, dar și că răspunsul primit ar transmite o „notă de sfidare” la adresa Parlamentului.

Potrivit acestuia, Diana Buzoianu a transmis că nu va veni la dezbaterea din ziua respectivă și a indicat, în schimb, posibilitatea unei prezențe în săptămâna următoare, „pe 2”.

Deputatul AUR subliniază că subiectul dezbaterii privește „un nou blocaj” într‑o investiție considerată importantă pentru România și că, în acest context, ar fi fost necesară prezența ministrului.

Critici privind blocajele în proiectele hidroenergetice

Ștefan Avrămescu afirmă că situația discutată reprezintă „încă un caz, după Răstolița”, în care organizații neguvernamentale „foarte bine organizate” câștigă în instanță, iar statul român „rămâne fără reacție”.

El arată că numeroși specialiști din domeniul energiei au criticat modul în care instituțiile statului și‑au construit apărarea în astfel de dosare și că, în continuare, nu ar exista o explicație clară pentru această abordare.

În opinia sa, atunci când este vorba despre hidrocentrale sau despre baraje precum cel de la Mihăileni, autoritățile aleg să meargă în instanță cu apărări „slabe”, care conduc inevitabil la pierderea cauzei. Avrămescu spune că, la „Ora Guvernului”, se aștepta să afle chiar de la Diana Buzoianu dacă, în calitate de ministru, s‑a interesat personal de modul în care instituțiile statului își susțin pozițiile în astfel de spețe.

El ridică și problema priorităților ministrului mediului, întrebând dacă pentru aceasta mai contează trecutul de activist sau dacă pune pe primul plan responsabilitățile de membru al Guvernului.

Deputatul AUR transmite că o așteaptă pe Diana Buzoianu să se prezinte în Parlament și precizează că rămâne de văzut dacă ministrul va răspunde sau nu invitației.

Oana‑Silvia Țoiu, la Bruxelles în zilele dezbaterii moțiunii simple

În ceea ce privește moțiunea simplă îndreptată împotriva sa, ministrul Afacerilor Externe, Oana‑Silvia Țoiu, a comunicat oficial Senatului că nu va participa la ședința de dezbatere.

Într‑o scrisoare adresată președintelui Senatului, ministrul arată că, pentru perioada 23–24 februarie 2026, sunt planificate la Bruxelles reuniunile Consiliului Afaceri Externe (CAE) și Consiliului Afaceri Generale (CAG). Documentul precizează că România trebuie reprezentată la aceste întâlniri la nivel de ministru al afacerilor externe.

Țoiu subliniază că, dacă nivelul de reprezentare al României ar fi redus, acest lucru ar putea fi interpretat de partenerii europeni și de instituțiile UE drept un semn de diminuare a implicării țării noastre în procesul decizional european.

Potrivit scrisorii, participarea la aceste consilii se înscrie în atribuțiile asumate de România în cadrul politicii externe și de securitate comune a Uniunii Europene.

Agenda europeană: sancțiuni împotriva Rusiei și combaterea dezinformării

În document este descrisă și agenda reuniunii Consiliului Afaceri Externe. La patru ani de la declanșarea războiului din Ucraina, miniștrii europeni urmează să discute și să adopte un nou pachet de sancțiuni la adresa Federației Ruse.

Un alt punct anunțat pe ordinea de zi vizează măsurile pentru combaterea dezinformării și a interferențelor externe în spațiul european.

Ministrul menționează că implicarea României în aceste discuții face parte din angajamentele pe care statul le are în cadrul politicilor comune ale Uniunii Europene.

Ce prevede moțiunea simplă: acordul UE–Mercosur

Moțiunea simplă depusă împotriva Oanei‑Silvia Țoiu include, printre altele, critici la adresa poziției României privind acordul comercial dintre Uniunea Europeană și Mercosur.

În scrisoarea transmisă Senatului se precizează că acest acord a făcut deja obiectul discuțiilor în Consiliul UE și în alte instituții europene și că nu reprezintă o temă nou apărută.

Documentul reia istoricul negocierilor începute în anul 1999 și amintește că înțelegerea a fost încheiată politic în 2024. Conform explicațiilor oferite, acordul conține un mecanism de salvgardare destinat să protejeze sectoarele sensibile, între care este inclusă și agricultura.

Tot acolo se menționează că regulamentul aferent acestui mecanism a fost supus votului Parlamentului European la data de 12 februarie 2026.

Țoiu arată că acordul poate avea un impact asupra fluxurilor de export și asupra investițiilor și că sunt prevăzute instrumente de protecție, cum ar fi contingente tarifare și mecanisme de monitorizare a importurilor pentru produsele agricole.

Clarificări referitoare la relația cu Statele Unite

În legătură cu acuzațiile din moțiune privind relația cu Statele Unite ale Americii, ministrul Afacerilor Externe susține, în documentul trimis Senatului, că pozițiile pe care le‑a exprimat sunt conforme cu jurământul depus la preluarea mandatului.

Ea subliniază că obiectivul său este consolidarea relației bilaterale cu SUA și că nu a utilizat un limbaj ostil, nici față de partenerii României, nici față de Statele Unite.

De ce contează aceste dezbateri și la Deva

Deși discuțiile au loc la București și la Bruxelles, mizele politice și economice ajung și la nivel local, inclusiv în județul Hunedoara și în municipiul Deva:

• investițiile în infrastructura energetică – precum barajele și hidrocentralele – pot influența stabilitatea sistemului energetic național, cu efecte asupra prețurilor și siguranței alimentării cu energie;
• poziția României în cadrul negocierilor comerciale UE–Mercosur poate afecta, pe termen mediu, agricultura și industria alimentară, domenii cu impact direct asupra producătorilor și consumatorilor din județ;
• relația strategică cu Statele Unite și rolul României în UE influențează climatul general de securitate și încrederea investitorilor, aspecte care se reflectă și în economia locală.

Deva, ca reședință de județ, resimte consecințele deciziilor luate în Parlament și în Consiliile UE, chiar dacă dezbaterile par, la prima vedere, îndepărtate de preocupările cotidiene ale locuitorilor.