Recent, Institutul Național de Statistică (INS) a prezentat cifre alarmante referitoare la starea economiei. În primul trimestru din 2026, PIB-ul României a scăzut cu 1,7% față de aceeași perioadă a anului anterior, 2025. De asemenea, comparativ cu trimestrul anterior (T4 2025), economia a suferit o contracție de 0,2% pe seria sezonier ajustată. Această tendință negativă sugerează că economia s-a afundat în recesiune tehnică de la finalul anului trecut, cu două trimestre consecutive de reducere. În detaliu, în T4 din 2025, PIB-ul a scăzut cu 2% față de T3, perioada precedentă în care activitatea economică a înregistrat stagnare.

Adrian Codirlașu, președintele CFA România, a indicat că țara noastră se îndreaptă spre stagflație, având o inflație care depășește 10% și o contracție economică severă. El a caracterizat această conjuntură drept „combinația cea mai nefericită: recesiune cu inflație ridicată”, atrăgând atenția asupra dificultății găsirii unei soluții. Specialistul a subliniat că politicile monetare sunt afectate negativ de o politică fiscală puternic prociclică, complicând astfel eforturile de stabilizare.

Inflația rămâne o presiune semnificativă. Rata anuală a inflației a crescut la 10,71% în aprilie 2026, de la 9,87% în martie. Această accelerare a prețurilor se datorează scumpirilor importante în domeniul serviciilor (chiriile au crescut cu 43,78%), mărfurilor nealimentare (energia electrică a avansat cu 54,18%) și alimentelor. Analiștii BCR anticipaseră o inflație de 10,4% pentru luna aprilie, dar rezultatul a fost mai ridicat. În plus, Banca Națională a României (BNR) a ajustat prognoza de inflație pentru sfârșitul anului 2026, stabilind-o la 3,9%, de la 3,7% anterior. Analiștii BCR au modificat, de asemenea, prognoza pentru finalul anului 2026, previzionând o inflație de 5,9%, comparativ cu estimarea anterioară de 5,5%.

Printre factorii care determină contracția economică se numără scăderea puterii de cumpărare a populației, cauzată de decalajul dintre ratele inflației (aproape 10%) și creșterea salariilor (în jur de 5%). Această inadvertență afectează consumul, care, în anii anteriori, era un motor al creșterii. Totodată, vulnerabilitățile structurale ale economiei și deprecierea monedei naționale amplifică presiunile asupra prețurilor.

Președintele CFA România consideră că efectele acestei situații pot fi gestionate doar prin implementarea unor măsuri fiscale, incluzând continuarea reformelor pentru reducerea deficitului bugetar. Această abordare este crucială, având în vedere că România se confruntă cu deficite bugetare semnificative care o plasează într-o zonă de nesustenabilitate. Deficitul bugetar pentru primele luni ale anului 2026 a fost de 1,03% din PIB, echivalentul a 21,09 miliarde de lei, ceea ce reprezintă o scădere față de 2,28% din PIB în aceeași perioadă a anului 2025. Această îmbunătățire a fost susținută de creșterea veniturilor din TVA și impozitul pe salarii, dar se estimează o creștere a cheltuielilor cu dobânzile, care vor atinge aproximativ 3% din PIB.

Absorbția fondurilor europene are un rol crucial în diminuarea efectelor recesiunii. Aceste resurse sunt indispensabile pentru investiții și pentru menținerea ratingului de țară. Potrivit datelor recente, la finele anului 2025, România avea o rată de absorbție de 18% pentru fondurile de coeziune din perioada 2021-2027, depășind media Uniunii Europene de 12%. Ministrul Finanțelor a subliniat că bugetul pentru 2026 integrează într-o manieră coerentă fondurile europene cu Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Analiștii financiari de la BCR au ajustat, de asemenea, prognoza de creștere economică pentru România în 2026, anticipând acum o scădere de 0,3%, în comparație cu o estimare anterioară de creștere de 0,3%. Fondul Monetar Internațional (FMI) a redus și el perspectivele de avans al economiei românești, stabilind-o la 0,7%, de la prognoza de 1,4% inițială. În acest peisaj economic, menținerea unui nivel constant de investiții publice, în special cele finanțate din fonduri europene, este fundamentală pentru stabilizarea și relansarea economiei.

Aspecte de reținut

Pentru locuitorii din Deva și din întreaga națiune, perioada de stagflație aduce provocări concrete în viața cotidiană. Creșterea prețurilor, în special la utilități și chirii, afectează considerabil puterea de cumpărare, iar incertitudinea economică poate influența deciziile de investiții personale sau ale micilor afaceri locale. Mulți resimt frustrări legate de persistența inflației și de dificultățile de economisire. Este vital să fim informați și să ne ajustăm bugetele, căutând opțiuni mai economice pentru bunuri și servicii. O sugestie utilă ar fi să monitorizăm cu atenție ofertele disponibile pe piața locală și să ne orientăm spre produse și servicii esențiale, evitând cheltuielile inutile, tot mai ales în așteptarea unei stabilizări a prețurilor.