O petiție lansată de comunitatea Declic, în sprijinul ministrei Mediului, Diana Buzoianu, reaprinde discuția despre rolul ONG-urilor finanțate de la Bruxelles și felul în care acestea influențează deciziile autorităților din România.

O „scrisoare Declic” și o nouă campanie de semnături

Un jurnalist de la CotidianulHD a pus în discuție o nouă „scrisoare Declic”, așa cum s-a întâmplat și cu alte mesaje similare ale acestui grup prezentat ca fiind civic, dar descris în articol ca prelungire a politicilor Comisiei Europene, transformate pentru unii într-o adevărată profesie.

Conform textului, aceste inițiative sunt prezentate ca instrumente prin care populația este „educată” să gândească democratic și să urmeze direcțiile stabilite de Comisia Europeană. Autorul susține că astfel de petiții au produs, în timp, doar efecte negative și au pregătit terenul pentru noi decizii și intervenții ale autorităților.

Campania pentru 10% din România „arie naturală cu protecție strictă”

Scrisoarea Declic analizată în articol este legată de proiectul de lege promovat de ministra Mediului, Diana Buzoianu, prin care 10% din teritoriul României ar urma să fie declarat „arie naturală cu protecție strictă”.

Sub sloganul „Lăsați natura în pace: 10% din România, protecție strictă!”, activiștii Declic au inițiat o campanie de strângere de semnături numită „Fără drujbe, fără baraje, fără minerit”. Scopul declarat al demersului este să ofere sprijin public Dianei Buzoianu pentru realizarea acestui proiect, considerat o condiție pentru îndeplinirea unui jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Cine decide asupra ariilor protejate: București sau comunitățile locale?

Tema centrală a disputei, prezentată în articol, este felul în care sunt identificate și stabilite ariile strict protejate. Potrivit textului, Declic și alte ONG-uri finanțate de Comisia Europeană susțin că aceste zone ar trebui desemnate prin decizii luate „de sus”, fără implicarea directă a consiliilor locale și a comunităților afectate.

În interpretarea autorului, ONG-urile ar dori ca hotărârile să vină de la București – și, indirect, de la Bruxelles – iar locuitorii din teritoriu să fie doar puși în fața faptului împlinit. Aceștia sunt chemați să semneze petiția către Diana Buzoianu, ca formă de susținere pentru regimul de protecție strictă, chiar dacă acest lucru ar însemna, după cum este formulat în articol, sacrificii pentru anumite comunități.

În text este citat un pasaj din mesajul Declic: se cere ca desemnarea celor 10% din suprafața țării ca arii naturale strict protejate să fie realizată „așa cum a fost asumat prin PNRR”. Petiția poartă titlul „Fără drujbe, fără baraje, fără minerit”, iar autorul articolului imaginează, în oglindă, o ipotetică petiție a cetățenilor intitulată „Fără ong-iști, fără finanțări străine, fără interese mascate!”.

Argumentele din scrisoarea Declic

În documentul Declic, redat în articol, se precizează următoarele:

• ONG-ul cere ca identificarea și desemnarea zonelor ce vor fi strict protejate să se bazeze pe „criterii pur științifice”.
• Se critică ideea, atribuită ministrei Mediului, ca instituirea protecției să fie condiționată de acordul comunităților locale, măsură pe care o consideră echivalentă cu „liber la continuarea distrugerii celor mai valoroase arii naturale”.
• Sunt menționate „comunitățile afectate”, despre care se spune că au dreptul la „compensații juste”, iar Guvernului i se solicită să asigure aceste despăgubiri.

Autorul interpretează aceste poziții în sensul că, în viziunea Declic, desființarea barajelor ar urma să fie compensată pentru cetățeni prin intervenția statului, de exemplu prin furnizarea de apă cu cisterne sau bidoane.

Legătura cu PNRR și rolul Bruxelles-ului

În articol se afirmă că, în concepția Declic, protecția strictă este decisă de la București și, în final, de la Bruxelles, de unde vin atât orientările de politică, cât și finanțările și sprijinul politic. Sunt menționate și alte organizații – cum ar fi Funky Citizen sau diferite campanii ale G4Media – ca fiind susținute din aceleași resurse.

Scrisoarea Declic amintește că:

• identificarea și desemnarea zonelor de protecție strictă reprezintă un jalon în PNRR;
• ministra Mediului ar fi cerut public ca regimul de protecție strictă să fie instituit doar după hotărâri ale consiliilor locale;
• dacă decizia este lăsată la nivel local, cei care au interese economice în exploatări forestiere, balastiere, hidrocentrale și alte afaceri similare s-ar putea opune protecției;
• acești actori ar putea pune presiune pe consiliile locale, rezultatul fiind un „blocaj administrativ” și imposibilitatea desemnării la timp a suprafețelor asumate prin PNRR.

Autorul articolelor remarcă faptul că, în discursul ONG-urilor, nu este abordată originea includerii ariilor protejate ca jalon în PNRR și nici modul concret în care se poate trăi într-o astfel de zonă protejată, inclusiv impactul asupra tradițiilor și dezvoltării locale.

Cum a fost construit PNRR-ul României

Textul reamintește că PNRR-ul României a fost elaborat, potrivit autorului, sub coordonarea lui Cristian Ghinea și a echipei sale din USR, iar documentul a fost aprobat prin semnătura președintelui Klaus Iohannis. În articol se susține că acest plan ar reflecta mai degrabă „orientările progresist-isterice” ale lui Cristian Ghinea și „nepăsarea președintelui” decât prioritățile reale ale României.

De asemenea, se afirmă că atacul la adresa barajelor și mineritului, venit dinspre ONG-uri, ar face parte dintr-o strategie a Comisiei Europene, având ca țintă reducerea capacităților hidro sub argumentul protecției mediului.

Bani europeni pentru ONG-uri: miliarde de euro

În articol este citat europarlamentarul Gheorghe Piperea, care ar fi prezentat cifre privind finanțarea ONG-urilor din fonduri europene:

• pentru următorul exercițiu financiar al Uniunii Europene ar fi prevăzută suma de 3,6 miliarde de euro pentru ONG-uri;
• în exercițiul care se încheie ar fi fost alocate ONG-urilor 1,5 miliarde de euro din contribuțiile statelor membre, inclusiv România.

Potrivit textului, din aceste sume trăiesc organizațiile, influențează opinia publică, promovează anumite teme și exercită presiuni pentru diferite proiecte de lege.

Pentru cititorii din Deva și din județul Hunedoara, aceste cifre pot fi relevante în contextul în care o parte din teritoriile vizate de eventuale arii strict protejate includ zone montane, forestiere sau cu activități miniere – domenii importante pentru economia locală.

ONG-uri de la firul ierbii și ONG-uri „contrafăcute”

Autorul distinge, în text, între:

• organizațiile create de cetățenii români pentru a-și apăra interesele și drepturile;
• un număr mare de ONG-uri „contrafăcute după un plan bine stabilit”, despre care spune că acționează ca instrumente de propagandă, influențare a agendei publice, susținere a unor interese economice sau blocare a unor proiecte de dezvoltare.

Scopul acestor structuri, așa cum este formulat în articol, ar fi acela de a promova sistematic programul de mediu al Comisiei Europene și viziunea birocraților de la Bruxelles asupra „ariilor strict protejate” din România, inclusiv în ceea ce privește modul în care ar trebui gestionate resursele naturale.

Ce înseamnă „fără baraje, fără drujbe, fără minerit” pentru comunități

Mesajul „Fără baraje, fără drujbe, fără minerit” este interpretat în articol drept o transpunere directă a obiectivelor de mediu asumate la nivel european, susținute prin finanțări acordate ONG-urilor, în special Declic.

Pentru comunitățile care trăiesc în sau lângă viitoarele arii cu protecție strictă, autorul notează că în discursul public nu se discută clar despre:

• cum va arăta, în practică, viața oamenilor în astfel de zone;
• ce se întâmplă cu obiceiurile locale și tradițiile;
• care sunt perspectivele de dezvoltare economică în lipsa barajelor, a exploatărilor forestiere și a activităților miniere.

Articolul se încheie subliniind că, pentru locuitorii din regiunile vizate – fie că vorbim de zone montane, de localități miniere sau de comunități dependente de resursele de apă și pădure – consecințele unor asemenea decizii luate „de sus” rămân un subiect esențial, care merită discutat deschis și la nivel local, inclusiv în Deva și în localitățile din jur.