Potrivit unui comunicat de presă transmis de APADOR-CH, Tribunalul a respins excepția invocată de SGG, care se referea la lipsa calității procesuale pasive, și a admis cererea asociației. Astfel, Guvernul este acum obligat să comunice informațiile solicitate începând cu 9 septembrie 2025. Procesul a fost inițiat dintr-o întrebare fundamentală: Care este valoarea ajutoarelor militare pe care România le oferă Ucrainei?

Un an de reflecții și refuzuri

În vara anului 2025, APADOR-CH a solicitat Guvernului informații legate de valorile ajutoarelor. Ministerul Apărării Naționale (MApN) a indicat că informațiile sunt clasificate și se regăsesc în hotărâri de Guvern „nedestinate publicului”. Ca urmare, asociația a cerut SGG informații despre fiecare hotărâre de Guvern referitoare la ajutoarele militare acordate Ucrainei, începând din 2020, inclusiv detalii despre clasificarea acestora conform Legii nr. 182/2002. APADOR-CH a subliniat că nu solicita detalii operaționale, ci doar date fundamentale despre actele normative în cauză.

În 17 septembrie 2025, SGG a refuzat să furnizeze informațiile cerute, argumentând invocarea unei excepții din Legea nr. 544/2001, fără să dovedească, în mod concret, clasificarea informațiilor, așa cum prevede Legea nr. 182/2002. Reprezentanții asociației au afirmat că simpla menționare a unui „ secret de apărare națională” nu justifică refuzul.

Argumente refuzate de instanță

APADOR-CH a afirmat că informațiile despre numărul și existența unei hotărâri nu sunt clasificate, considerând practicile de a ascunde aceste date drept „absurde și abuzive”. Asociația a făcut referire la o situație anterioară, în care a cerut date despre costurile deplasărilor externe ale fostului președinte, după care, în octombrie 2025, a acționat Guvernul în instanță.

Un aspect notabil este că APADOR-CH a mai câștigat un proces împotriva SGG în 2002, în legătură cu desecretizarea stenogramelor unor ședințe de guvern, când premier era chiar Ilie Bolojan. Deși acesta a promis că va face publice informațiile solicitate, reprezentanții Guvernului au prezentat argumente contrare în instanță, susținând că APADOR-CH nu are un interes legitim pentru a cunoaște aceste detalii esențiale. Instanța a respins toate aceste afirmații, confirmând dreptul cetățenilor de a avea acces la informații elementare, precum numărul și data unui act normativ, care nu pot fi restricționate nejustificat.

Drumul lung către transparența totală

În ciuda victoriei obținute, suma exactă a ajutoarelor acordate Ucrainei rămâne necunoscută în acest moment. APADOR-CH subliniază importanța stabilirii numărului și datei actelor normative, acest lucru fiind primul pas către obținerea unor date oficiale care să reflecte cheltuielile publice. Până acum, informațiile disponibile sunt fragmentate și adesea contradictorii, provenind din „scurgeri” sau declarații neoficiale ale politicienilor.

În cazul în care se va refuza din nou furnizarea informațiilor, asociația se așteaptă la continuarea proceselor, ceea ce ar putea prelungi semnificativ timpul necesar obținerii acestor date. De asemenea, APADOR-CH atrage atenția asupra unei deficiențe legislative, menționând că nu există sancțiuni adecvate pentru autoritățile care încalcă legislația privind accesul la informații. Într-o democrație funcțională, cetățenii ar trebui să fie informați despre cum sunt cheltuiți banii publici, în special în situația în care se așteaptă contribuții financiare din partea lor.

Informațiile factuale principale provin din comunicările autorităților și relatările presei naționale, inclusiv Cotidianul HD. Textul a fost redactat editorial pentru contextualizarea subiectului.

Perspectivă locală

Locuitorii din Deva pot considera că această decizie subliniază o problemă mai largă de transparență a cheltuielilor publice. Mulți se întreabă de ce obținerea informațiilor despre gestionarea banilor contribuabililor este atât de dificilă, fie că este vorba despre ajutoare externe sau proiecte locale. Este frustrant să se constate că autoritățile pot tergiversa luni de zile solicitările simple, în timp ce cetățenii sunt nevoiți să recurgă la instanțe pentru a-și exercita dreptul fundamental de a fi informați. O presiune constantă din partea presei locale și a societății civile ar putea contribui la accelerarea procesului de responsabilizare a instituțiilor publice.