Compania centrală în această rețea, A7, a fost înființată în a doua parte a anului 2024 în Rusia și Kârgâzstan, având ca scop permițerea companiilor rusești de a efectua plăți internaționale în ciuda sancțiunilor și a excluderii anumitor bănci din sistemul SWIFT, în urma invaziei Ucrainei. De asemenea, Kremlinul susține A7 ca fiind un mecanism esențial necesar pentru plățile transfrontaliere.

Strategia de spălare de bani

Ilan Șor, în declarații pentru agenția TASS, a afirmat în luna iulie că A7 oferă „libertate companiilor și țărilor”, subliniind rezistența sistemului său la sancțiuni. Totuși, analiza Financial Times sugerează că sistemul se bazează pe metode tradiționale de spălare de bani, și nu pe inovații financiare așa cum se pretinde.

Funcționarea rețelei implică utilizarea de firme-paravan în diverse țări care au acces legitim la sistemul bancar internațional. Aceste firme primeau bani, iar apoi efectua plăți externe pentru clienții din Rusia. Spre exemplu, o plată efectuată de o companie rusă către un furnizor din China putea fi raportată în sistem ca venind dintr-o societate din Emiratele Arabe Unite. Peste jumătate din aceste fluxuri financiare au avut ca destinație finală China.

Producția de documente false

În cazul în care băncile solicitau dovada tranzacțiilor, A7 intervenea pentru a asigura documentația necesară, utilizând ceea ce a fost numit o „fabrică de falsuri”. Compania deținea o cantitate mare de ștampile și utiliza documente falsificate și originale pentru a crea facturi care să justifice tranzacțiile realizate. Angajații modificau codurile tarifare ale produselor interzise și eliminau orice referinței rusești din acte.

Un exemplu specific menționat de FT se referă la achiziția a 500 de dispozitive de vedere nocturnă, despre care A7 a falsificat documente, pretinzând că este vorba despre sticlă securizată. Discuțiile interne referitoare la prezentarea acestor achiziții sugerează tacticile utilizate pentru a înșela băncile.

Implicarea băncilor internaționale

Investigația a relevat tranzacții de peste 6,9 miliarde de dolari realizate prin intermediul A7. În plus, există dovezi că suma ar putea fi chiar mai mare, având în vedere că FT a descoperit și alte 17.500 de plăți ale căror valori nu au putut fi stabilite. Această rețea includea cel puțin 100 de firme paravan și a implicat măcar 61 de entități din Emiratele Arabe Unite, 87 din Hong Kong, și 16 din Kârgâzstan.

Mai multe bănci de renume mondial au fost implicate în aceste operațiuni, inclusiv Standard Chartered, care a fost asociată cu primirea aproximativ a 1,1 miliarde de dolari. Totuși, FT subliniază că băncile respective nu au fost conștiente de natura ilegală a acestor tranzacții, multe dintre acestea inițiind controale interne și închizând conturi.

Conform documentelor, A7 a generat și bilete la ordin cu o valoare nominală de peste 20 de miliarde de dolari și a vândut miliarde de dolari în Tether, o criptomonedă stabilă.

A7 a devenit atât de semnificativă pentru Kremlin încât Vladimir Putin a participat la inaugurarea unei sucursale a companiei prin videoconferință, iar aceasta revendică gestionarea a aproape 20% din tranzacțiile valutare ale Rusiei. Ilan Șor a fost sancționat de Marea Britanie în 2022 pentru implicarea sa în frauda bancară din Moldova, iar ulterior rețeaua sa a fost și ea sancționată pentru destabilizarea democrației moldovenești.

Informațiile factuale principale provin din comunicările autorităților și relatările presei naționale.

De reținut

Investigația Financial Times subliniază cum entități precum A7, sprijinite de figuri controversate, utilizează metode sofisticate, inclusiv falsificarea documentelor și o rețea extinsă de firme-paravan, pentru a ocoli sancțiunile internaționale. Această abordare le permite companiilor rusești să continue tranzacțiile internaționale, inclusiv pentru achiziții fără riscuri, în pofida restricțiilor impuse.