Proiectul, propus pe 26 februarie 2026 de un grup de 56 de parlamentari AUR, stabilește ca asociațiile, fundațiile și federațiile să depună anual la Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) declarații detaliate despre toate veniturile și sursele de finanțare obținute în anul anterior. Aceste declarații vor avea incluse datele de identificare ale persoanelor fizice care fac donații mai mari de 5.000 de lei, precum și informații complete despre persoanele juridice care oferă sprijin financiar. Mai mult, datele colectate vor fi făcute publice pe site-ul ANAF, disponibil pentru orice persoană interesată.

Nerespectarea noilor reglementări poate avea consecințe severe. Organizațiile care nu vor depune declarațiile prevăzute vor risca suspendarea activității, iar dacă neregularitățile persistă mai mult de un an, se poate ajunge la dizolvarea de drept a organizației. Proiectul a fost aprobat de Senat cu o majoritate de voturi, inclusiv cu sprijinul PNL, deși unii membri ai acestui partid s-au abținut sau s-au opus. Acum, inițiativa urmează să fie analizată de Camera Deputaților, care are rolul de for decisional.

Reacții Controversate din Partea Societății Civile

Organizația Declic a criticat vehement propunerea legislativă, numind-o "aberantă" și caracterizând-o drept o "tentativă disperată" a PSD și AUR de a "intimida societatea civilă" și de a "restrânge singurele voci independente" care cer răspundere politică. Conform Declic, partidele nu par să aibă probleme cu fondurile nedeclarate de care dispun, ci sunt deranjate de donațiile venite de la cetățeni.

Uniunea Salvați România (USR) a condamnat proiectul, vedându-l ca pe un "act iliberal", menționând asemănările cu legislația restrictivă din Rusia, Belarus, Georgia sau Ungaria. De asemenea, Consiliul Economic și Social (CES) și Consiliul Legislativ au emis avize negative, susținând că textul legii contravine normelor europene și că divulgarea informațiilor despre donatori ar putea descuraja sprijinul pentru organizațiile neguvernamentale, în special pentru cele cu activități sensibile. Aproape 440 de ONG-uri, inclusiv Funky Citizens, Expert Forum, APADOR-CH și Salvați Copiii, au semnat o scrisoare deschisă prin care cer respingerea legii, argumentând că transparența fiscală este deja implementată și că efectul real al legii va fi intimidarea donatorilor și stigmatizarea organizațiilor.

Critici la Adresa ONG-urilor și Proiectele Energetice Suspendate

Susținătorii acestei legi, precum deputat AUR Ionelia Priescu și liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, au apărat ideea că transparența constituie un principiu fundamental al democrației și că cetățenii au dreptul să știe cine finanțează organizațiile care influențează politici publice. Aceștia subliniază că inițiativa este crucială pentru identificarea surselor care conduc la blocarea sau întârzierea proiectelor energetice strategice pentru România.

Oana Eftimie, critic faimos al organizației Declic, a pus întrebări publice legate de transparența finanțării acesteia, sugerând că ONG-urile ar putea servi interese externe care obstrucționează dezvoltarea strategică a țării. Ea a adus în discuție mai multe proiecte hidroenergetice importante, blocate de acțiunile legale intentate de Declic, cu repercusiuni asupra securității energetice.

Acumularea Mihăileni din Hunedoara: O Investiție Blocată

Un exemplu notabil este acumularea Mihăileni, situată pe râul Crișul Alb, în județul Hunedoara. Curtea de Apel Cluj a anulat definitv, în februarie 2026, autorizația de construire a acestui proiect, început în perioada comunistă în 1987 și finalizat în proporție de aproximativ 90%. Instanța a motivat că lucrările nu pot continua pe baza unei autorizații atât de vechi, solicitând o reautorizare completă împreună cu studii actualizate și consultare publică. Reprezentanții "Apele Române" și Administrația Națională "Apele Române" (ANAR) au avertizat că blocarea investiției, pentru care s-au cheltuit deja în jur de 147 milioane lei dintr-un total estimat de 173 milioane lei, va expune comunitățile locale la riscuri hidrologice și va reprezenta o pierdere semnificativă de fonduri publice. Declic a argumentat că autorizația din 1987 a fost în mod ilegal emisă, că a pierdut valabilitatea și că proiectul tehnic este învechit, invocând și impactul negativ asupra sitului Natura 2000 Defileul Crișului Alb și legătura cu proiectul minier Rovina.

Defileul Jiului și Răstolița: Blocaje Continua

Un alt mare proiect menționat este Complexul Hidroenergetic din Defileul Jiului, a cărui realizare se îndreaptă spre o finalizare de 87-90%, iar care a fost afectat de litigii legale continue.