Liderii de sindicat din Executiv solicită explicații după apariția numelui premierului în stenograme

Premierul Ilie Bolojan este presat public de Sindicatul Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului să ofere lămuriri clare, după ce numele său apare în stenogramele unui dosar de corupție în care este vizată o avocată acuzată de trafic de influență.
Contextul dosarului de corupție
Potrivit informațiilor apărute în presă, o avocată, membră PNL, a fost prinsă miercuri în flagrant de procurorii DNA, în timp ce ar fi primit 60.000 de euro. Banii ar fi fost legați de promisiuni de intervenții în Justiție și la nivel guvernamental.
În convorbirile surprinse de anchetatori și în relatările publice ulterioare ar apărea referiri la numele premierului și la ideea de acces direct la acesta, într-un context de influență și intermediere la „vârful” instituțiilor statului.
Vineri, purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu, a transmis că Ilie Bolojan nu o cunoaște pe avocata vizată și a sugerat că premierul face frecvent fotografii cu persoane necunoscute la evenimente publice, ceea ce ar putea explica eventuale imagini în care cei doi apar împreună.
Ce solicită sindicatul din Guvern
Sindicatul angajaților din aparatul Guvernului îi cere premierului un răspuns public punctual, nu doar o reacție generală. Reprezentanții sindicali spun că problema nu este simpla menționare a numelui premierului într-o discuție interceptată, ci percepția că există „uși laterale” și canale informale prin care s-ar putea ajunge la Palatul Victoria, inclusiv contra unor sume de bani.
Printre întrebările la care sindicatul cere răspuns se numără:
- care este, în mod concret, relația premierului – personală și instituțională – cu persoanele care i-au invocat numele în dosar;
- cum sunt reglementate și verificate traseele de acces către cabinetul premierului și cine răspunde pentru aceste proceduri;
- ce poziție are șeful Guvernului față de practica intermedierilor și a „pilelor” în interiorul executivului;
- ce mecanisme de filtrare există pentru întâlniri, recomandări și „introduceri” la nivel înalt;
- ce măsuri au fost luate pentru a bloca eventuale canale informale de influență care ar transforma Palatul Victoria într-un loc unde se „livrează” promisiuni vândute pe bani.
Sindicaliștii spun că așteaptă clarificări ferme, cel puțin la fel de ferme ca măsurile dure adoptate în ultima vreme de Guvern pentru angajații „onești și muncitori” din sistemul public.
Miza politică și instituțională – ce înseamnă pentru cetățeni, inclusiv pentru hunedoreni
Pentru locuitorii din Deva și din județul Hunedoara, acest caz nu este doar o știre de la București. Încrederea în instituțiile statului – Guvern, Justiție, structuri anticorupție – influențează direct modul în care sunt gestionate investițiile publice, proiectele locale sau fondurile pentru infrastructură și servicii publice.
Dacă ideea de „acces contra cost” la decidentul politic devine credibilă în ochii publicului, apare suspiciunea că proiectele importante – fie că vorbim de drumuri, spitale sau școli – ar putea fi influențate de rețele de interese, nu de prioritățile reale ale comunităților, inclusiv ale celor din Deva.
De aceea, solicitarea de transparență venită chiar din interiorul Guvernului, prin sindicatul angajaților, are o miză mai largă: clarificarea modului în care funcționează „culoarele de acces” la premier și cum sunt prevenite abuzurile de tip trafic de influență.
Reacția Guvernului și ce urmează
Până la această oră, poziția oficială transmisă public este că premierul Ilie Bolojan nu are o relație cu avocata implicată în dosar și că eventualele fotografii cu aceasta ar putea fi puse pe seama participării la evenimente publice, unde se fotografiază cu multe persoane.
Sindicatul așteaptă însă explicații detaliate și asumate personal de către premier, nu doar prin intermediul purtătorului de cuvânt.
Pe fond, cazul readuce în discuție la nivel național – inclusiv în spațiul public din Deva – tema integrității la vârful Guvernului și a felului în care se separă activitatea oficială de influențele private sau de promisiunile făcute „pe margine”, în numele unor decidenți politici.














