Unul dintre documentele desecretizate de CSAT, emis de DGPI, a stat la baza narațiunii că ar fi existat o „campanie a lui Călin Georgescu” pe TikTok, sub hashtag-ul #Echilibrușiverticalitate. Analiza conținutului campaniei și a modului de finanțare arată însă altceva.

Ce spune documentul DGPI și care a fost efectul lui

Direcția Generală de Protecție Internă (DGPI), structură aflată direct în subordinea ministrului de Interne Călin Predoiu, prim-vicepreședinte PNL, este singura care, dintre cele cinci documente desecretizate de CSAT, vorbește explicit despre o campanie electorală cu hashtag-ul #Echilibrușiverticalitate, prezentată drept „campania lui Georgescu”.

Formulările și insinuările din acest document au devenit:

• material de bază pentru o campanie mediatică intensă împotriva lui Călin Georgescu;
• argument utilizat în motivarea Curții Constituționale pentru anularea alegerilor.

La aproximativ două săptămâni după desecretizare, a apărut însă informația că tocmai campania #Echilibrușiverticalitate – aceeași care a fost demonizată de subordonații lui Cătălin Predoiu – a fost plătită chiar de PNL.

Rezultă astfel un paradox: o campanie caracterizată oficial ca fiind „a lui Călin Georgescu”, în baza căreia s-au anulat alegerile, ar fi fost, de fapt, finanțată de PNL.

Cum era gândită, de fapt, campania de pe TikTok

Pentru a clarifica natura campaniei, articolul analizează „brief-ul” transmis influencerilor, document conceput conform dorinței PNL.

Obiectivul campaniei

Potrivit brief-ului, campania urmărea:

• promovarea temei „Ce fel de președinte îți dorești pentru România?”;
• stimularea discuțiilor despre profilul necesar viitorului președinte, nu despre o persoană anume.

Nu se indica niciun nume de candidat. Era prezentată ca o campanie axată pe principii și calități, nu pe un lider concret.

Brief-ul integral este publicat pe platforma snoop.ro, iar în articol este redată o versiune editabilă.

Contextul electoral

În document se precizează:

• data alegerilor prezidențiale: 24 noiembrie;
• existența a 14 candidați în cursă;
• faptul că aceștia nu au același grad de experiență sau pregătire pentru funcția de președinte;
• diferențele de sprijin politic de care beneficiau.

Scopul declarat: să se discute cât mai mult despre profilul adecvat pentru șeful statului și despre așteptările alegătorilor.

Instrucțiunile pentru influenceri

Influencerii erau chemați să realizeze:

• un video de 30–50 de secunde, tip daily vlog;
• conținut în care să vorbească despre calitățile esențiale pentru un candidat la președinție.

Brief-ul detalia:

1. Discuția despre experiența necesară:
   • exercitarea unor funcții publice înainte de președinție;
   • cunoașterea instituțiilor statului român și a unor instituții internaționale;
   • o carieră profesională relevantă.
2. Prezentarea calităților personale:
   • seriozitate;
   • corectitudine;
   • echilibru;
   • capacitate de dialog;
   • cunoașterea limbilor străine etc.
3. Mesaj pentru comunitate:
   • candidații nu sunt la fel de bine pregătiți;
   • există candidați mai calificați și candidați mai puțin pregătiți;
   • este important ca alegătorii să cântărească atent opțiunile.

Ca sursă de inspirație, brief-ul oferea câteva idei:

• dorința pentru un președinte serios și echilibrat;
• necesitatea unui om corect, neasociat cu scandaluri de corupție;
• așteptarea ca președintele să fi dovedit patriotismul prin fapte;
• preferința pentru un candidat cu rezultate concrete în activitatea sa;
• importanța sprijinului unui partid puternic, similar practicilor din alte state, inclusiv SUA, pentru a asigura parteneri în Parlament, Guvern și administrația locală.

Publicul țintă și recomandările de conținut

Campania viza:

• persoane cu vârste între 35 și 60 de ani;
• toate nivelurile de educație;
• locuitori din mediul urban și rural, bărbați și femei.

Instrucțiunile tehnice pentru influenceri includeau:

• să nu grăbească, dar nici să „lungească” inutil filmarea;
• să fie autentici și să păstreze stilul obișnuit pentru urmăritorii lor;
• să filmeze cu aplicația camerei telefonului, nu direct din aplicația de social media;
• să asigure o calitate bună a imaginii și sunetului;
• să evite prea mult text adăugat pe clip;
• să adauge hashtag-uri „potrivite” (de exemplu: #Prezidențiale2024, #UnPreședintePentruRomânia, #EchilibruȘiSeriozitate);
• să posteze materialele în perioada stabilită, la ore cu potențial maxim de vizualizări.

Hashtag-uri multiple, același conținut

Setul de instrucțiuni, atât pe formă, cât și pe fond, era destinat influencerilor contractați prin platforma FameUp.

Un punct important din brief:

• influencerii aveau libertatea să-și posteze clipurile sub „hashtaguri potrivite”.

În consecință, au apărut postări sub diverse hashtag-uri, între care:

• #Echilibrusiverticalitate;
• #prezidentiale2024;
• #unliderpotrivitpentrumine;

În document erau listate, cu titlu de exemplu, și alte etichete:

• #EchilibruȘiSeriozitate;
• #Prezidențiale2024;
• #UnPreședintePentruRomânia.

Articolul subliniază:

• nu a existat o campanie distinctă pentru Călin Georgescu;
• hashtag-ul #Echilibrușiverticalitate, folosit ulterior ca probă în acuzațiile la adresa lui Georgescu, nu îi aparținea acestuia;
• #Echilibrușiverticalitate nu a înlocuit hashtag-ul propus explicit în brief, #EchilibruȘiSeriozitate;
• ambele hashtag-uri au fost folosite în baza aceluiași brief.

Concluzia autorului este că banii plătiți de PNL pentru această campanie au fost utilizați exact în scopul stabilit de partid.

Ce profil de candidat descria PNL

Lista calităților din brief fusese stabilită de PNL împreună cu Kensington Communication astfel încât, în viziunea lor, să fie cât mai compatibile cu profilul lui Nicolae Ciucă.

Strategia liberalilor era:

• să genereze dezbateri online despre aceste calități;
• să facă în așa fel încât cât mai multe dintre ele să fie asociate cu Nicolae Ciucă, candidatul susținut de PNL;
• să obțină astfel o opțiune de vot favorabilă pentru acesta.

Campania era concepută ca un joc de tip „ghici cine e”, în care publicul urma să lege profilul discutat de un anumit candidat.

În practică, însă:

• o parte dintre trăsăturile gândite pentru Nicolae Ciucă au ajuns să fie asociate, în percepția publică, cu Călin Georgescu;
• această asociere s-a produs fără ca numele lui Nicolae Ciucă sau al lui Călin Georgescu să apară explicit în campanie;
• niciunul dintre cei doi nu era menționat în brief-ul analizat.

De ce nu poate fi vorba de „monopol” pe calitățile din brief

Articolul arată că:

• asupra virtuților enumerate în brief nu putea exista monopol;
• electoratul putea atribui aceste calități oricărui candidat.

Exemple oferite:

• criteriile de „experiență necesară” se potriveau, în egală măsură sau în grade diferite, pentru Nicolae Ciucă, Mircea Geoană, Călin Georgescu și alți candidați;
• la capitolul „calități personale”, aceleași trăsături se regăseau la mai multe persoane din cursă;
• condiția privind „susținerea unui partid puternic” era mai adecvată, în mod evident, pentru Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu.

Prin urmare, profilul schițat în acest „caiet de sarcini” putea corespunde, într-o anumită măsură, mai multor candidați prezenți în competiție.

De ce etichetarea drept „campania lui Georgescu” este contestată

Din perspectiva prezentată în articol, tratarea campaniei respective ca fiind exclusiv „a lui Călin Georgescu” – pentru a-l acuza de fraudă fiscală și pentru a „justifica” anularea alegerilor – este caracterizată ca:

• o abordare absurdă;
• o atitudine profund nedreaptă.

Autorul consideră că folosirea acestei campanii, construită pe un brief general despre profilul președintelui dorit, ca probă directă împotriva unui singur candidat și ca temei pentru anularea scrutinului, falsifică natura inițială a proiectului.

Context pentru cititorii din Deva

Pentru publicul din Deva și județul Hunedoara, subiectul are relevanță dublă:

• arată cum pot fi folosite campaniile online și influencerii în bătăliile politice naționale;
• scoate în evidență cum deciziile unor instituții centrale (CSAT, DGPI, CCR) pot afecta direct rezultatul alegerilor prezidențiale, în baza modului în care este interpretată o campanie plătită de un partid.

În discuțiile publice despre corectitudinea alegerilor și despre transparența finanțării campaniilor, astfel de cazuri sunt importante de urmărit și local, nu doar la București.