Cabinetul lui Ilie Bolojan a fost demis după ce moțiunea de cenzură, inițiată de Partidul Social Democrat (PSD) și Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), a fost adoptată cu 281 de voturi "pentru" în cadrul plenului reunit al Camerei Deputaților și Senatului. Inițiativa legislativă, cu titlul „STOP 'Planului Bolojan' de distrugere a economiei, de sărăcire a populației și de vânzare frauduloasă a averii statului”, a depășit cu mult pragul constituțional de 233 de voturi necesare pentru demiterea guvernului. Din cele 285 de voturi exprimate, doar 4 au fost împotrivă și 3 au fost anulate.

După adoptarea moțiunii, Guvernul Bolojan a intrat într-un regim interimar, conform articolului 110 din Constituția României. Acest statut limitează atribuțiile cabinetului la gestionarea curentă a treburilor publice, fără a avea dreptul de a emite ordonanțe de urgență sau de a iniția mari proiecte legislative. Prim-ministrul interimar, Ilie Bolojan, precum și miniștrii săi, își vor continua activitatea la Palatul Victoria, însă nu vor avea puteri politice complete, până la învestirea unui nou guvern. Această perioadă interimară, conform legislației, nu poate depăși 45 de zile.

Demiterea guvernului activează o procedură constituțională bine definită, în care Nicușor Dan devine un actor principal. Săptămânile următoare se preconizează că șeful statului va convoca partidele din Parlament pentru întâlniri de consultare, având rolul de a desemna un candidatul pentru funcția de prim-ministru. Candidatul ales va dispune de zece zile pentru a-și organiza echipa guvernamentală și a elabora un program de guvernare, care va fi supus votului de încredere al Parlamentului. O decizie a Curții Constituționale afirmă că Ilie Bolojan nu poate fi propus din nou ca prim-ministru după demiterea sa prin moțiune de cenzură. Președintele Dan și-a scurtat o vizită în Armenia pentru a reveni la București și a gestiona criza politică.

Reacțiile din partea mediului politic nu au întârziat să apară. Cătălin Predoiu, prim-vicepreședinte al PNL și ministru de Interne în cabinetul demis, a afirmat că PNL nu ar trebui să renunțe la guvernare și că este esențial să-și asume în continuare responsabilitatea. El a subliniat că partidul are soluții pentru țară și că nu ar fi trebuit să se ajungă în această situație, sugerând că PNL nu merita această moțiune. O ședință de conducere a PNL a fost convocată pentru ora 17:00, cu scopul de a discuta opțiunile după moțiune. În schimb, Sorin Grindeanu, liderul PSD, și-a exprimat speranța pentru un nou guvern în termen scurt, afirmând că "toate opțiunile sunt deschise" și că "există viață și după această moțiune". George Simion, liderul AUR, a salutat rezultatul, considerând că acesta reflectă voința populară împotriva unei guvernări caracterizate de "taxe, război și sărăcie". În preziua votului, Președintele Nicușor Dan a exclus orice variantă de guvern de uniune națională și a repetat că nu va accepta o coaliție în care să fie implicat AUR, pledând pentru o soluție stabilă, pro-occidentală, chiar în condițiile unei posibile perioade de incertitudine de o săptămână sau două.

Contextul demiterii Guvernului Bolojan este marcat de tensiuni politice persistente și de măsuri economice impopulare. Cabinetul a fost format anul trecut, după alegerile prezidențiale din mai 2025 câștigate de Nicușor Dan, și a preluat o situație fiscală complicată, cu România sub procedura de deficit excesiv a Uniunii Europene din 2020. La finalul anului 2025, deficitul bugetar ajunsese la 7,9% din PIB, mult peste limita europeană de 3%. Măsurile de austeritate implementate pentru reducerea deficitului au generat nemulțumiri profunde și au condus la retragerea PSD din coaliția de guvernare luna trecută, facilitând astfel adoptarea moțiunii de cenzură.

Perspectivă locală

Demiterea Guvernului condus de Bolojan, deși un eveniment de amploare națională, are un impact semnificativ și la nivel local, inclusiv în Deva. Incertitudinea politică poate influența planurile de investiții și execuția proiectelor, inclusiv cele finanțate prin PNRR, esențiale pentru dezvoltarea comunităților. Cetățenii pot resimți frustrarea unei instabilități constante, care se traduce adesea prin întârzieri în deciziile administrative și o lipsă de predictibilitate economică. Aceste situații repetate, în care disputele de la centru pot paraliza progresul local, sunt din păcate familiare. Cetățenii din Deva sunt sfătuiți să urmărească cu interes declarațiile oficiale și să se informeze prin surse de încredere despre impactul acestei crize politice asupra bugetelor locale și termenelor proiectelor comunitare, pentru a anticipa posibile efecte asupra vieții cotidiene.