Profesor universitar francez confirmă că Nicușor Dan nu deține diplomă de licență

Un profesor universitar român stabilit în Franța a dezvăluit o informație controversată privind studiile președintelui Nicușor Dan: acesta nu ar avea diplomă de licență. Dezvăluirea vine după o investigație pe baza documentelor oficiale obținute în urma unei solicitări adresate Universității din București, unde Dan a fost student trei ani.

Clarificări privind parcursul universitar al lui Nicușor Dan

În perioada 1989-1992, Nicușor Dan a fost înscris la Facultatea de Matematică a Universității din București, conform propriului său CV. La acea vreme, durata normală a studiilor universitare era de patru până la cinci ani, iar Dan a studiat doar trei ani, fără a finaliza studiile. Astfel, nu a obținut diploma de licență de la această instituție.

În 1992, fără o diplomă de licență, Dan s-a înscris la un program de master în matematică la Universitatea Paris 11. Această înscriere contravine regulilor obișnuite, care impun diplome oficiale de licență pentru accesul la masterat, atât în Franța, cât și în România.

Pentru a înțelege această situație, profesorul Horea Mihai Bădău, cercetător în Franța, a solicitat Universității din București confirmarea eliberării unei diplome de licență pentru Nicușor Dan. Răspunsul oficial a fost că Dan a fost într-adevăr student, iar studiile sale au fost continuate la o universitate din Paris, însă nu i-a fost eliberată nicio diplomă de licență la București.

Studiile din Franța și lipsa diplomei de licență

Pe lângă studenția la Universitatea Paris 11, în anul 1992-1993, Dan a urmat cursuri la École normale supérieure (ENS) din Paris, o instituție prestigioasă dar care nu oferă diplome de licență, ci doar pregătire avansată pentru studenți selectați. Conform expertului Bădău, participarea sa a fost în regim special, fără a obține diplomă.

Diploma de master (Diplôme d’Études Approfondies – DEA) a fost obținută oficial de la Universitatea Paris 11, iar ulterior, între 1993 și 1998, a urmat doctoratul la Universitatea Paris 13, la Institutul Galilée.

Angajarea la Institutul de Matematică al Academiei Române și problemele actelor

În 1994, Nicușor Dan a fost angajat la Institutul de Matematică al Academiei Române (IMAR) ca asistent de cercetare stagiar, prezentând diploma de master de la Paris 11 – fără însă echivalarea acesteia în România. După obținerea titlului de doctor în Franța, a fost promovat cercetător, deși și aici echivalarea diplomelor nu fusese realizată.

Aceste inconsecvențe în privința diplomei de licență și a echivalării pot ridica întrebări serioase privind legalitatea documentelor folosite și întregul traseu profesional al președintelui.

Implicații legale și reacții publice

Marile nereguli din actele universitare ale lui Nicușor Dan pot genera consecințe legale grave. Profesorul Bădău semnalează posibilitatea ca președintele să fie acuzat de fals în acte și uz de fals, pentru că a folosit studii neconfirmate oficial. De asemenea, legislația franceză prevede sancțiuni pentru uzurparea de titluri universitare.

De asemenea, echivalarea diplomei de master obținută în Franța cu o diplomă de licență românească – realizată abia în 2010, la mult timp după finalizarea studiilor – nu respectă procedurile legale, întrucât nu poate fi echivalat un an de master cu un an de licență.

Profesorul Bădău a solicitat Ministerului Educației explicații oficiale, răspuns care încă nu a fost comunicat public.

Cine este profesorul Horea Mihai Bădău?

Horea Mihai Bădău a fost lector universitar la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din Universitatea București, din care a demisionat în 2022. Actualmente, activează ca cercetător și conferențiar universitar doctor în Franța. Este cunoscut pentru contribuții în domeniul Social Media și Jurnalism Online, fiind autor al unor prime manuale și teorii validate în Franța.

Context local pentru cititorii din Deva

Pentru locuitorii din Deva și împrejurimi, acest subiect poate părea departe, dar relevanța sa ține de integritatea celor care ocupă funcții publice majore în România. Cercetările independente și solicitările de transparență în domeniul educației oferă un exemplu de evaluare critică a informațiilor publice, o practică esențială și pentru alte domenii de interes public.

Sursa imaginii: capturi PROTV
Informațiile au fost preluate și adaptate după materialul publicat pe https://cotidianulhd.ro