Radu Herjeu, cu o experiență de aproape 30 de ani în domeniul non-guvernamental, s-a declarat uimit de reacțiile negative ale unei părți din societatea civilă față de cerința transparentizării finanțelor. În calitate de președinte al unor asociații civice, active predominant în sectoare precum tineret, cultură și educație, Herjeu a subliniat că organizația sa a primit donații și finanțări prin diferite proiecte, deși nu sume colosale. Aceste fonduri au fost investite în inițiative importante, cum ar fi cel mai mare concurs de arte pentru liceeni organizat timp de 19 ani, publicația unei reviste culturale distribuite gratuit în școli timp de cinci ani și crearea unui centru de resurse pentru adolescenții cu situație financiară precară. El a afirmat că nu pricepe de ce s-ar opune cineva unei astfel de cerințe.

Mecanismul Proiectului și Avantajele Propuse

Această propunere legislativă vizează modificarea Ordonanței Guvernului nr. 26/2000, care reglementează activitățile asociațiilor și fundațiilor. Printre măsurile introduse se numără obligația anuală de a depune la ANAF declarații detaliate despre toate veniturile și sursele de finanțare din anul anterior. Aceste declarații ar trebui să includă informații despre persoanele fizice care donează peste 5.000 de lei și toate entitățile juridice care finanțează ONG-urile. Datele colectate ar trebui să fie disponibile publicului, probabil pe site-ul Ministerului Finanțelor sau ANAF.

Susținătorii acestei inițiative, printre care deputata AUR Ionelia Priescu, susțin că măsurile sunt esențiale pentru sporirea transparenței activității ONG-urilor, asigurând cetățenii că pot verifica modul în care sunt finanțate organizațiile influente în societate. De asemenea, se argumentează că această reglementare ar aduce România în conformitate cu normele europene și internaționale privind prevenirea spălării banilor și finanțării terorismului. Inițiatorii sunt îngrijorați de posibilele surse de finanțare provenind din state cu interese contradictorii, cum ar fi Rusia, sau din rețele de crimă organizată. Exemplele de proiecte de infrastructură sau economice afectate de acțiunile ONG-urilor sunt aduse ca susținere pentru necesitatea de a fi conștienți de "sursele din spate".

Reacții și Critici din Partea Societății Civile

Aproximativ 400 până la 700 de organizații non-guvernamentale, fundații și grupuri civice, inclusiv Declic și World Vision România, au reactionat prin scrisori deschise cerând Parlamentului să respingă această inițiativă. Principalele critici vizează caracterul excesiv al măsurilor propuse, care ar putea conduce la stigmatizarea atât a ONG-urilor, cât și a donatorilor, descurajând astfel contribuțiile financiare și implicarea comunității.

Criticii subliniază că legea ar putea încălca dreptul de asociere și circulația liberă a capitalurilor, protejate de Convenția Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) și de Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene. Un argument central postulat de cei care contestă inițiativa se leagă de exemplul precedent din Uniunea Europeană: Curtea de Justiție a Uniunii Europene a anulat, în 2020, o legislație similară din Ungaria, considerând că cerințele excesive de dezvăluire a veniturilor ONG-urilor pot crea o atmosferă de neîncredere și pot fi utilizate ca instrument de control. Se fac paralele cu reglementări despre "agenții străini" din Rusia și cu legislația din Ungaria sub Viktor Orbán sau Slovacia lui Robert Fico, pentru a ilustra potențialul abuziv al unei astfel de reglementări.

Mai mult, se susține că ONG-urile își depun deja anual declarațiile financiare la ANAF și Ministerul Justiției, deci statul deține deja informațiile necesare. Astfel, noua lege ar introduce doar cerința de publicare a identității donatorilor, ceea ce ar putea fi perceput ca o invitație la represalii sau intimidări. O altă inechitate semnalată este diferența în ceea ce privește sancțiunile: în timp ce partidele politice care nu respectă obligațiile de raportare financiară riscă amenzi, ONG-urile se expun la suspendarea activității sau chiar la dizolvare. Avize negative pentru acest proiect au fost emise de Consiliul Economic și Social, Consiliul Legislativ și de Comisia pentru Drepturile Omului din Senat.

Proiectul a fost adoptat de Senat cu 75 de voturi "pentru", 32 "împotrivă" și 4 abțineri, urmând să fie discutat de Camera Deputaților, care are ultimul cuvânt.

Impactul Asupra Comunității Locale

Adoptarea unei legi care solicită transparență extinsă asupra finanțărilor pentru ONG-uri, incluzând informații despre donatorii individuali, poate aduce repercusiuni semnificative pentru comunitatea din Deva. Cetățenii se tem că micile asociații locale, care depind de donații modeste pentru susținerea unor cauze precum adăposturile de animale, programele educaționale sau acțiunile de ecologizare, ar putea fi descurajate. Specialiștii subliniază că un climat de neîncredere sau teama de a fi expus ar putea diminua în mod semnificativ sprijinul financiar, afectând în mod direct beneficiarii din Deva. Este crucial ca fiecare cetățean să fie informat despre activitățile ONG-urilor locale și să le susțină direct, examinând rapoartele de activitate, astfel încât eforturile acestora să nu fie împiedicate de o birocrație excesivă.