Decizia Curții de Apel Timișoara în dosarul de incompatibilitate al primarului Dominic Fritz provoacă reacții dure în spațiul politic, iar USR este acuzat de ipocrizie și dublu standard.

Decizia Curții de Apel Timișoara și cazul Fritz

Curtea de Apel Timișoara a menținut raportul Agenției Naționale de Integritate (ANI) prin care primarul Timișoarei, Dominic Fritz, este declarat incompatibil. Deputatul AUR Mihai Negoescu afirmă că hotărârea instanței nu îl surprinde și că reprezintă, în opinia sa, „încă o confirmare” a ceea ce numește ipocrizia structurală a USR.

Parlamentarul subliniază că USR a fost printre cele mai vocale partide când a fost vorba despre „stat de drept”, „integritate” și „toleranță zero” față de incompatibilități, însă nu își aplică propriile criterii atunci când e vorba de propriii lideri.

Critici la adresa USR după verdictul în cazul Fritz

Mihai Negoescu acuză USR că reacționează diferit în funcție de cine este vizat de lege. El susține că, atunci când alți politicieni sunt în cauză, formațiunea cere demisii și sancțiuni rapide, în timp ce, în situații precum cea a lui Dominic Fritz, discursul se schimbă și apar acuzații de conspirații, victimizare și contestarea instituțiilor.

Deputatul reamintește că Dominic Fritz este cetățean german, ajuns primar într-un oraș din România, promovat de USR drept simbol al unei „administrații moderne”. În același timp, el insistă asupra faptului că, în prezent, există un raport ANI care îl declară incompatibil, confirmat de o instanță de judecată. Negoescu prezintă aceste elemente drept fapte „simple și clare”, cu validare juridică, restul fiind, în opinia sa, doar propagandă politică.

Referiri la alte cazuri: Clotilde Armand

În sprijinul criticilor sale, Mihai Negoescu invocă și cazul Clotildei Armand, despre care afirmă că a fost găsită în conflict de interese, cu decizii considerate de el ca fiind „clare și definitive”. El susține că reacția USR ar fi fost aceeași: negare, atac la adresa instituțiilor și dispreț față de lege – un comportament pe care, spune parlamentarul, partidul îl reproșa altor formațiuni când se afla în opoziție.

Imaginea USR în viziunea deputatului AUR

Negoescu descrie USR ca pe un partid care s-a prezentat drept anti-sistem, dar care ar fi fost „înghițit de sistem”. El folosește termeni extrem de critici la adresa formațiunii, pe care o consideră o structură de oportunism politic, cu slăbiciuni administrative, dar foarte activă în plan mediatic.

Parlamentarul mai afirmă că liderii USR vorbesc despre „reforme” și „curățenie” în stat, în timp ce, în același timp, își apără propriii reprezentanți declarați incompatibili. În această logică, el susține că USR nu mai reprezintă de mult o alternativă politică, ci doar o variantă a „vechii politici”, reambalată.

Argumentul electoral invocat de Mihai Negoescu

În continuarea criticilor, deputatul AUR susține că alegătorii ar fi început să vadă tot mai limpede aceste aspecte, fapt ce ar explica, în opinia sa, dificultățile electorale ale USR. El afirmă că formațiunea se învârte în jurul pragului de relevanță și că reacțiile dure ale conducerii USR nu mai conving publicul.

Potrivit acestuia, cetățenii „nu mai sunt naivi”, observă și sancționează astfel de comportamente, iar concluzia pe care o formulează este că USR nu ar reprezenta „soluția”, ci „problema”. În aceeași cheie critică, partidul este caracterizat drept o formațiune mică, zgomotoasă, fără o susținere populară solidă și dependentă de discursuri morale pe care nu le poate respecta în practică.

De ce contează subiectul și pentru cititorii din Deva

Pentru cititorii din Deva și din județul Hunedoara, cazul Fritz și dezbaterea din jurul USR aduc în prim-plan două teme esențiale pentru administrația locală: integritatea aleșilor și modul în care partidele își tratează propriii reprezentanți atunci când apar suspiciuni de incompatibilitate sau conflict de interese.

Deciziile ANI și hotărârile instanțelor, fie că este vorba de Timișoara sau de alte orașe, influențează încrederea publică în administrația locală din toată țara, inclusiv la Deva. Felul în care partidele reacționează – fie că acceptă verdictul, fie că îl contestă vehement – devine un reper pentru modul în care își înțeleg responsabilitatea față de votanți.