Potrivit unui comunicat al presei, în noiembrie anul trecut, Curtea de Apel Timișoara a decis confiscarea unui număr semnificativ de clădiri de valoare istorică din stațiune. Această decizie a generat o percepție de victorie pentru stat, însă s-a dovedit că nu este o soluție definitivă. Dosarul, denumit „Jaful de la Băile Herculane”, este extrem de complex, cu multe apeluri și contestații care riscă să mențină aceste proprietăți într-o stare de incertitudine pe termen lung.

Sentința din 2025 preconizase restituirea a 19 clădiri importante, inclusiv hoteluri și băi termale, către administrarea publică. Acestea includ clădiri precum Complexul Hotelier Hercules, hotelurile Ferdinand și Diana, precum și băile termale Apollo, Hebe și Neptun. Deși aceste bunuri sunt formal destinate patrimoniului public, ele suferă de pe urma lipsei de întreținere. Statul se află acum în imposibilitatea de a interveni pentru conservare, deoarece disputa legală privind dreptul de proprietate este departe de a fi finalizată.

Conform declarațiilor lui Dan Buru, referent la Primăria Băile Herculane, decizia instanței nu este decât o primă etapă, iar deciziile viitoare pot necesita mult timp. Actualii proprietari ai clădirilor au exercitat dreptul de a contesta hotărârea, mutând conflictul către Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ). Fără o concluzie finală din partea acestei instanțe, orice acțiune asupra clădirilor este blocată, iar această blocare este complicată de procesele aflate în desfășurare la Tribunalul Caraș-Severin legate de insolvabilitatea SC Hercules SA, firma responsabilă pentru deteriorarea stațiunii. Practic, fiecare clădire are propriul său litigiu, ceea ce contribuie la un peisaj juridic derutant.

Această ambiguitate juridică împiedică Primăria de a accesa fonduri necesare renovarilor din partea Uniunii Europene sau a guvernului român. Astfel, fiecare investiție în clădiri care nu sunt clar atribuite statului riscă să fie considerată utilizare frauduloasă a fondurilor publice.

Academia Română a reacționat printr-o scrisoare deschisă semnată de fostul președinte Ioan-Aurel Pop. Aceasta subliniază că distrugerea clădirilor continuă în lipsa unor acțiuni decisive ale instanțelor. Academia a solicitat ca procesele legale care afectează patrimoniul național să fie prioritizate, având în vedere riscurile de distrugere iremediabilă. Este crucial ca autoritățile judiciare să nu devină observatori pasivi, mai ales în fața unei crize a patrimoniului cultural.

În concluzie, sistemul juridic românesc trebuie să aleagă între aplicarea strictă a literei legii și adaptarea acesteia pentru a proteja interesele publice. Fără o legislație care să permită intervenții urgente în cazurile în care proprietatea este disputată, patrimoniul istoric va continua să fie afectat de timpii lungi și complicările litigioase. Viitorul acestor clădiri poate depinde nu doar de cine le va deține, ci și de starea lor fizică atunci când se va pronunța ultima sentință.

Informațiile factuale principale provin din comunicările autorităților și relatările presei naționale, inclusiv Cotidianul HD. Textul a fost redactat editorial pentru contextualizarea subiectului.

De reținut

Locuitorii din Deva și din zonele înconjurătoare se confruntă cu frustrări pe fondul degradării continue a Băilor Herculane, o destinație turistică cu o mare încărcătură istorică. Este esențial ca autoritățile să acționeze rapid pentru a restabili această zonă, poate prin introducerea unor măsuri legale care să permită intervenții rapide în apărarea patrimoniului.

Informațiile factuale principale provin din comunicările autorităților și relatările presei naționale, inclusiv Cotidianul HD. Textul a fost redactat editorial pentru contextualizarea subiectului.