Peste 46% dintre elevii români de 15 ani sub pragul minim de competențe

Datele obținute din evaluarea PISA arată că România se află sub media Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) în toate cele trei domenii analizate. Cu ocazia deschiderii anului școlar, președintele Nicușor Dan a accentuat importanța îmbunătățirii statutului profesorilor, inclusiv prin creșterea condițiilor materiale. El a evidențiat și problema subfinanțării educației, care contribuie la aceste rezultate.
Performanțele în matematică, citire și științe
Conform evaluării, doar 48% dintre tinerii români ajung la pragul minim de competență în matematică, lăsând 52% sub acest standard.În contrast, 65% dintre elevii din țările OECD ating acest nivel. În ceea ce privește citirea, 52% dintre adolescenți reușesc să îndeplinească cerințele, față de 69% în țările OECD, iar în științe, procentul românilor care ajung la nivelul minim este de 54%, comparativ cu 74% media OECD. În total, doar 2% dintre elevii români se califică în categoriile de performanță superioară (nivelurile 5 și 6), în timp ce media în OECD este de 7%.
Evoluția rezultatelor în timp
În ceea ce privește evoluția performanțelor, datele din 2022 arată o stabilitate a rezultatelor în matematică și științe, însă citirea a înregistrat o scădere. Comparându-ne cu rezultatele din 2015, se observă o deteriorare semnificativă, procentul elevilor care se află sub nivelul minim crescând cu 12 puncte procentuale la matematică, 9 puncte la citire și 7 puncte la științe.
Aceste date indică, de asemenea, că nu există o legătură directă între numărul cadrelor didactice și performanțele la evaluările PISA, scoțând în evidență o desincronizare între competențele elevilor și amploarea corpului didactic.
Componența și structura sistemului educațional
Conform informațiilor Ministerului Educației pentru anul școlar 2024-2025, în sistemul preuniversitar sunt înregistrați aproximativ 2,87 milioane de elevi, în timp ce numărul cadrelor didactice depășește 220.000, iar învățământul superior aduce un plus de 27.244 de profesori universitari. Această configurație se traduce printr-un raport de aproximativ 13 elevi la fiecare cadru didactic, deși aceasta nu reflectă dimensiunea reală a claselor care este mai aproape de 20,3 elevi într-o grupă.
Impactul contextului socio-economic asupra rezultatelor
Raportul PISA subliniază discrepanțele evidente între elevii din medii socio-economice diferite. În România, decalajul în domeniul științelor între cei mai privilegiați și cei mai dezavantajați elevi a ajuns la 122 de puncte în 2025, comparativ cu 85 de puncte în medie în țările OECD. Influența statutului socio-economic este mai puternică în România, contribuind cu 22% la variația rezultatelor în științe, față de 12% media OECD.
Aceste date sugerează că problemele de performanță nu derivă doar din numărul de profesori, ci reflectă dificultăți legate de condițiile sociale în educație.
Informațiile factuale principale provin din comunicările autorităților și relatările presei naționale, inclusiv Profit.ro. Textul a fost redactat editorial pentru contextualizarea subiectului.
De reținut
Raportul PISA 2025 indică slabele competențe ale elevilor români la matematică, citire și științe, și evidențiază impactul diferențelor socio-economice asupra performanțelor școlare. Aceste evaluări subliniază necesitatea implementării de reforme adecvate în sistemul educațional românesc pentru a îmbunătăți această situație.






