România a intrat în ultimele zile în grupul țărilor cu cele mai mari prețuri angro la electricitate din Europa, într-un context de frig persistent și tensiuni pe piața gazelor. Evoluțiile de pe bursele de energie se vor vedea, mai devreme sau mai târziu, și în facturile consumatorilor din Deva și din restul țării.

România, printre cele mai scumpe piețe de energie din Europa

Prețuri record în regiune

Potrivit unei analize citate de presa internațională, România s-a poziționat în ultimele zile în zona superioară a clasamentului european al prețurilor angro la energie electrică, cu o medie care a depășit 282 euro/MWh – un nivel apropiat de cel din Bulgaria și considerabil peste cel din multe state vest‑europene. (cotidianulhd.ro)

Aceste valori sunt valabile pentru piața angro (tranzacțiile dintre producători, traderi și furnizori), dar ele influențează, în timp, tarifele plătite de populație și firme. Pentru consumatorii din Deva, impactul concret depinde de tipul de contract, de eventualele plafonări și de modul în care furnizorii își ajustează ofertele.

De ce cresc prețurile

Specialiștii indică un cumul de factori care împing prețurile în sus:

• temperaturi mai coborâte decât media sezonului, ceea ce crește consumul pentru încălzire;
• riscuri geopolitice care afectează piața gazelor naturale;
• producție mai slabă din surse regenerabile (în special eolian), din cauza vremii;
• dependența ridicată de gaz în unele sisteme energetice naționale. (cotidianulhd.ro)

Toate acestea creează presiune nu doar în România, ci pe întreg lanțul energetic european, de la producători până la consumatorii casnici.

Cum stau vecinii și vestul Europei

Diferențele între țări sunt semnificative:

• Ungaria: aproximativ 249 euro/MWh;
• Austria: în jur de 218 euro/MWh, fiind un fel de „linie de demarcație” între estul scump și vestul mai ieftin;
• Germania: medie de circa 105 euro/MWh;
• Franța: în jur de 88,6 euro/MWh. (cotidianulhd.ro)

Pentru locuitorii din Deva, aceste cifre arată că România se află, din nou, mai aproape de zona de prețuri mari din sud-estul Europei decât de tarifele mai temperate din vestul UE.

Gazele naturale, „motorul” scumpirilor

Fluctuații puternice la hub-ul TTF

Prețul gazelor naturale pe piața europeană de referință – hub-ul olandez TTF – a avut mișcări ample în ultimele zile. După o creștere de aproximativ 30% săptămâna trecută, cotațiile au urcat din nou, contractele pentru luna februarie apropiindu-se de 40 euro/MWh (circa 39,6 euro/MWh), după ce coborâseră anterior spre 34,6 euro/MWh. (cotidianulhd.ro)

La aceste evoluții contribuie:

• valul de frig din Europa și Statele Unite, care ridică cererea de gaz pentru încălzire și producerea de energie;
• noile zone de tensiune geopolitică, care sporesc incertitudinile privind aprovizionarea. (cotidianulhd.ro)

Stocurile de gaze, sub presiune

Depozitele de gaze din Europa au coborât sub pragul de 50% grad de umplere. Experții avertizează că, dacă gerul continuă, iarna ar putea fi încheiată cu rezerve mai reduse decât anul trecut – un scenariu care ar menține presiunea pe prețuri. (cotidianulhd.ro)

Europa este tot mai dependentă de gazul natural lichefiat (GNL) importat, în special din Statele Unite, ceea ce face piața mai sensibilă la orice dezechilibru global de cerere și ofertă.

Vreme rece, mai puțin vânt, mai puțină energie ieftină

Prognozele meteo citate de analiști indică pentru luna ianuarie temperaturi cu aproximativ 3 grade Celsius sub media climatică și cu 4 grade mai scăzute decât în aceeași perioadă a anului trecut. Frigul este însoțit, în multe zone, de vânt slab sau chiar calm atmosferic. (cotidianulhd.ro)

Efectele sunt clare:

• turbinele eoliene produc mai puțin;
• sistemele energetice trebuie să se bazeze mai mult pe gaz, cărbune sau alți combustibili mai scumpi;
• piețele reacționează rapid, prin creșterea prețurilor.

Exemplul Greciei este relevant: reducerea contribuției energiei regenerabile la puțin peste o cincime din consum a fost compensată printr-o pondere mult mai mare a gazului natural (aproape jumătate din producție), în timp ce hidroenergia și lignitul au acoperit restul necesarului. (cotidianulhd.ro)

Ce înseamnă pentru Deva: câteva repere utile

Pentru familiile și firmele din Deva, informațiile de mai sus se traduc printr-un risc sporit de:

• oferte mai scumpe la reînnoirea contractelor de energie și gaz;
• presiune pe bugetele locale, inclusiv pentru instituțiile publice (școli, spitale, iluminat public);
• posibile ajustări ale schemelor de sprijin sau plafonare, în funcție de deciziile Guvernului.

Totuși, impactul nu este imediat pentru toată lumea. Mulți consumatori casnici sunt încă protejați de plafoane sau de contracte fixe pe termen determinat. Important este ca devanii să urmărească:

1. notificările și ofertele primite de la furnizor;
2. eventualele modificări legislative anunțate de autorități;
3. consumul propriu – orice economie de energie contează mai ales în perioade cu prețuri volatile.

Concluzie: o iarnă scumpă, cu multe necunoscute

La 23 ianuarie 2026, România traversează o perioadă în care prețurile angro la electricitate și gaz se numără printre cele mai ridicate din Europa. Factorii meteo, tensiunile geopolitice și dependența de gaz se combină într-un mix care face piața extrem de sensibilă.

Pentru Deva și județul Hunedoara, tema energiei rămâne una strategică – atât prin prisma consumului populației, cât și a tranziției de la vechile capacități pe cărbune la noi investiții. Într-un astfel de context, informarea corectă și planificarea atentă a bugetului de familie devin esențiale „azi în Deva”.