Președintele CCI Iași, Paul Butnariu, a discutat despre acest plan în cadrul unei vizite recente în Gdansk, Polonia, unde s-a întâlnit cu oficiali și antreprenori din nordul țării. Această întâlnire a fost dedicată explorării posibilelor proiecte de cooperare economică și infrastructurală, conform celor relatate de Ziarul de Iași.

Viziunea „Autostrăzii Albastre”

Conceptul denumit „Autostrada Albastră” vizează crearea unui traseu navigabil între cele două mări, bazându-se pe volumul substanțial de mărfuri gestionate de porturile Gdansk și Constanța, care anual gestionează aproximativ 80 de milioane de tone, respectiv 70 de milioane de tone.

Această inițiativă este în concordanță cu obiectivele Uniunii Europene privind îmbunătățirea transportului pe căi interioare, ținta stabilită fiind de o creștere de 25% până în 2030 și de 50% până în 2050. Conducerea CCI Iași subliniază că un astfel de coridor ar putea capitaliza infrastructurile existente, inclusiv amenajarea Stânca-Costești, având potentialul de a dezvolta transportul fluvial și de a contribui la gestionarea eficientă a resurselor de apă.

„Schimbările geopolitice actuale, în special războiul din Ucraina, subliniază necesitatea unor alternative de transport. Realizarea ‘Autostrăzii Albastre’ ar putea transforma o idee considerată de mult timp eșuată într-un proiect european pertinent pentru secolul XXI”, a declarat Butnariu.

Context istoric al inițiativei

Această idee de a crea un sistem navigabil între Marea Neagră și Marea Baltică nu este recentă. Prima încercare de a dezvolta o legătură fluvială s-a desfășurat între România și Polonia în anii 1920, prin discuții despre o conexiune pe traseul Prut-Nistru-San-Vistula, prezentat inițial de inginerul Ion Popovici. Acest plan a fost stopat din cauza problemelor economice și a evoluțiilor politice dificile ale vremii.

În anii '70 s-a încercat din nou, când regimul comunist din România a stabilit un acord cu Uniunea Sovietică, dar și această variantă a fost abandonată.

Provocările actuale și necesarul de infrastructură

Pentru a da viață acestui coridor navigabil, este crucială implicarea României, Republicii Moldova, Ucrainei și Poloniei. Vor fi necesare construcții de canale pentru a conecta cursoarele de apă existente, cum ar fi legătura dintre Prut și Nistru pe o distanță de aproximativ 30 de kilometri și între Nistru și râul San pe 51 de kilometri. Întregul sistem fluvial ar avea o lungime de sub 2.000 de kilometri, mult mai scurt comparativ cu ruta maritimă care ocolește Europa.

În planurile de dezvoltare ale județului Iași, inițial prevăzute în 1995, construirea a două porturi pe Prut a fost inclusă, dar nu a reușit să se materializeze. Documentele elaborată la acea vreme nu au fost implementate, iar termenul stabilit pentru finalizarea acestora a trecut fără progrese notabile.

Informațiile factuale principale provin din comunicările autorităților și relatările presei naționale.

De reținut

Realizarea proiectului „Autostrada Albastră” se bazează pe o istorie complexă de aproape un secol, cu multiple inițiative și propuneri. Contextul geopolitic actual oferă o nouă dimensiune acestei idei, dar implementarea va necesita cooperare internațională și resurse financiare semnificative.