Procurorul Bogdan Pîrlog a anunțat miercuri, 25 februarie 2026, că se retrage din procedura de selecție pentru conducerea DIICOT, însă își păstrează candidatura pentru poziția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Pentru cititorii din Deva și Hunedoara, decizia sa contează deoarece vizează una dintre cele mai importante funcții din Ministerul Public, cu impact asupra modului în care sunt investigate dosarele penale la nivel național.

Decizia privind candidatura la DIICOT

Pîrlog a transmis că, în urma unei analize pe care o descrie drept „temeinică”, a hotărât să nu mai continue în procedura de selecție pentru postul de procuror-șef al DIICOT.

El a precizat că își va concentra toate eforturile asupra candidaturii pentru funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, funcție pentru care consideră că experiența și competențele sale sunt mai potrivite.

Procurorul a menționat că are peste 25 de ani de activitate în Ministerul Public și spune că acest parcurs profesional, alături de calitățile sale intelectuale și profesionale și de caracter, îl recomandă pentru poziția de procuror general. În opinia sa, în această funcție ar putea valorifica „la nivel optim” abilitățile proprii, în acord cu nevoile sistemice ale Ministerului Public și cu interesele societății.

Mesajul a fost publicat pe Facebook, în timp ce, la sediul Ministerului Justiției, se desfășurau interviurile pentru postul de șef al DIICOT.

Motivațiile invocate de Bogdan Pîrlog

Pîrlog afirmă că demersul său nu are legătură cu ambiții personale sau cu propria carieră, ci cu asumarea unei responsabilități „enorme”, într-un context pe care îl descrie drept dificil, „până la ostilitate”.

El spune că scopul său ar fi reașezarea Ministerului Public pe un curs pe care îl consideră normal și constructiv, astfel încât instituția să poată furniza un serviciu public la standarde conforme cu așteptările legitime ale societății pentru „o justiție curată și eficientă”, în cadrul unui stat de drept membru al Uniunii Europene.

Procurorul mai arată că, atunci când s-a înscris pentru funcția de procuror-șef al DIICOT, nu deținea toate informațiile legate de persoanele care urmau să își asume candidaturi pentru această poziție.

Cum vede Pîrlog competiția pentru șefia DIICOT

Pîrlog face trimitere la o teamă existentă în rândul colegilor săi, și anume riscul ca la procedură să nu se prezinte candidați cu merite, ceea ce ar putea alimenta argumentul – invocat și în trecut – că nu există alternative reale.

El amintește și faptul că, în forma actuală a legii, ministrul Justiției este obligat să facă o propunere, neavând varianta de a nu avansa niciun nume.

În mesajul său, Pîrlog notează că, după ce a văzut lista candidaților, a constatat prezența unor profesioniști pe care îi apreciază, dând exemplu pe Ioana Albani, despre care afirmă că a avut o prestație convingătoare la interviu.

În aceste condiții, Pîrlog consideră că prezența sa în competiția pentru conducerea DIICOT nu mai este „absolut necesară”, pentru că ar exista deja opțiuni care pot asigura un management de înalt nivel pentru această structură.

În încheierea mesajului, el susține că variante există, iar totul depinde de măsura în care ministrul Justiției va pune pe primul plan competența profesională și interesul public sau, dimpotrivă, va urma „direcții trasate” în urma unor negocieri pe care le descrie ca fiind străine de valorile afirmate public.

Critici după interviul pentru funcția de procuror general

Înainte de anunțul privind retragerea din cursa pentru șefia DIICOT, Bogdan Pîrlog fusese deja ținta unor critici după interviul pentru funcția de procuror general.

Avocatul Adrian Toni Neacșu a comentat public prestația lui Pîrlog la acel interviu, numind-o „un spectacol în sine” și apreciind că ar fi fost, pe fond, și mai puțin consistentă. Neacșu susține că Pîrlog ar fi criticat în bloc situația justiției și ar fi vorbit despre un „faliment” al acesteia, fără să propună soluții concrete sau alternative.

Potrivit avocatului, la întrebările directe despre ce măsuri ar propune pentru îmbunătățirea activității parchetelor, răspunsul lui Pîrlog ar fi fost, de fiecare dată, acela că trebuie modificate legile. Neacșu spune că, pe durata a aproximativ două ore, Pîrlog ar fi insistat pe ideea schimbării legislației privind atât legile justiției, cât și codurile, în condițiile în care Parchetul General nu are drept de inițiativă legislativă, iar un bun manager ar trebui să lucreze în cadrul normativ și cu resursele existente.

Avocatul mai afirmă că, întrebat despre dimensiunea etică a propriei candidaturi – în contextul în care Pîrlog este sancționat disciplinar în mod definitiv și, astfel, nu ar putea ocupa alte funcții de conducere în cadrul aceluiași Parchet – procurorul ar fi propus modificarea legii astfel încât toți procurorii sancționați disciplinar să poată accede la orice funcție de conducere.

Ce înseamnă pentru sistemul judiciar și pentru public

Anunțul lui Bogdan Pîrlog vine într-un moment în care selecțiile pentru marile funcții de conducere din Ministerul Public sunt urmărite atent la nivel național, inclusiv de comunități locale precum Deva și Hunedoara, unde încrederea în justiție este strâns legată de felul în care sunt numiți și funcționează procurorii cu atribuții de vârf.

Pentru cititori, rămâne de urmărit cum va gestiona Ministerul Justiției interviurile și propunerile pentru șefia DIICOT și pentru Parchetul General și în ce măsură vor fi avute în vedere criteriile de competență profesională și interesul public, așa cum invocă și Pîrlog în mesajul său.