România nu își folosește la maximum șansele în relația cu Statele Unite și lasă Ungaria să devină principalul interlocutor al Washingtonului în Europa Centrală – acesta este semnalul de alarmă tras de profesorul Dan Dungaciu, într-o intervenție video preluată de CotidianulHD în 30 ianuarie 2026.

Pentru publicul din Deva și Hunedoara, mesajul lui Dungaciu este clar: felul în care Bucureștiul se poziționează pe axa Washington–Europa Centrală va conta direct pentru securitatea și influența României, inclusiv în zona noastră de frontieră cu Ungaria.

Ungaria, tot mai aproape de Washington; România, pe margine

Orban, canalul principal spre administrația Trump

Potrivit lui Dan Dungaciu, premierul ungar Viktor Orbán a reușit să devină interlocutorul preferat al administrației Trump în Europa. În timp ce Budapesta își consolidează aceste canale, Bucureștiul pare să se îndepărteze de propriul partener strategic.

Profesorul atrage atenția că liderii de la vârful statului român nu au reușit, până acum, să obțină nici măcar o întâlnire oficială la Casa Albă cu actuala administrație de la Washington, ceea ce contrastează cu deschiderea arătată față de Budapesta.

Rivalitate veche, interese actuale

Dungaciu reamintește că există o rivalitate istorică între România și Ungaria, iar acest context face cu atât mai importantă prezența României în orice format internațional în care apare și Budapesta.

Din perspectiva sa, Ungaria are interese majore pe teritoriul României – inclusiv în Transilvania – care nu coincid întotdeauna cu interesele românești. De aceea, spune el, România nu își poate permite să lipsească de la masa negocierilor ori de câte ori Ungaria este invitată.

Consiliul pentru Pace al lui Trump: șansa ratată a României

Un format cu potențial pe termen lung

Profesorul subliniază că România ar fi trebuit să facă parte din Consiliul pentru Pace inițiat de fostul președinte american Donald Trump – un format de discuții ce vizează reorganizarea influenței americane la nivel global. În viziunea lui Dungaciu, acest mecanism va avea continuitate, indiferent cine se află la Casa Albă, pentru că răspunde unor tendințe mai profunde ale politicii americane.

De aceea, consideră el, absența României dintr-o structură în care Ungaria este deja prezentă înseamnă pierderea unei poziții strategice, greu de recuperat ulterior.

Ce se întâmplă dacă Viktor Orbán pierde alegerile

Dungaciu ridică și scenariul în care Viktor Orbán ar putea pierde, la un moment dat, alegerile în Ungaria. Într-o astfel de situație, cine ar deveni principalul partener de dialog al Washingtonului pentru Europa de Est?

În opinia sa, România ar fi trebuit să se pregătească pentru a ocupa acel rol – indiferent dacă la Casa Albă se află republicani sau democrați. Schimbarea de administrație la Washington nu va anula, spune el, aranjamentele strategice deja conturate, ci doar le va adapta.

De ce nu e România în prima linie

Efectul alegerilor prezidențiale de la București

Sociologul și politologul apreciază că România ar fi putut ajunge principal interlocutor al SUA în regiune, dacă rezultatul ultimelor alegeri prezidențiale de la București ar fi fost altul. El leagă lipsa de vizibilitate externă a României de instalarea la Cotroceni a unui președinte pe care îl încadrează în zona „progresistă”.

În consecință, frontiera interesului american în regiune s-ar opri, în acest moment, în Ungaria – sau chiar înainte de ea – lăsând România mai degrabă în plan secund.

O „partidă pro-americană” în căutare de vizibilitate

Dungaciu mai afirmă că în România există o zonă politică pro-americană care ar dori să fie mai bine reprezentată extern. El explică faptul că, recent, a făcut parte dintr-o delegație care a petrecut o săptămână în Statele Unite, alături de membri ai partidului AUR, cu întâlniri la nivelul establishmentului american.

Scopul, spune el, a fost să demonstreze că în România există atât „cantitate”, cât și „calitate” în zona politică ce susține o apropiere mai fermă de Washington.

Ce înseamnă toate acestea pentru Deva și Hunedoara

Pentru locuitorii din Deva și din județul Hunedoara, aceste discuții de politică externă pot părea îndepărtate, dar mizele sunt foarte concrete:

• Securitate regională: Relația României cu SUA influențează direct postura NATO în zonă, inclusiv în Transilvania și la granița cu Ungaria.
• Investiții și dezvoltare: Un parteneriat strategic solid cu Washingtonul poate aduce investiții în infrastructură, energie și industrie – domenii esențiale pentru relansarea economică a județelor din Valea Mureșului și Valea Jiului.
• Echilibru în relația cu Ungaria: Într-un context în care Budapesta își consolidează poziția, Bucureștiul are nevoie de sprijin puternic la nivel euro-atlantic pentru a-și apăra interesele, inclusiv cele legate de comunitățile din vestul țării.

Concluzie: România trebuie să fie acolo unde se decide viitorul regiunii

Mesajul lui Dan Dungaciu, transmis în 30 ianuarie 2026, este unul de avertisment: dacă România nu își revizuiește rapid strategia externă și nu se așază la aceeași masă cu Ungaria în formatele cheie patronate de Washington, riscăm să fim spectatori, nu actori, în jocurile mari de putere din regiune.

Pentru o comunitate ca Deva, aflată la intersecția intereselor românești și maghiare în Transilvania, modul în care Bucureștiul își joacă cartea la Washington nu este doar o temă de geopolitică abstractă, ci o chestiune cu efecte directe asupra securității, economiei și viitorului zonei.