Evaluarea subliniază o aparentă "lipsă de vizibilitate" a României în cadrul dinamicilor diplomatice de la Bruxelles, evidențiind reticența sa de a participa activ în discuțiile publice ale Uniunii. Potrivit surselor anunțate, această abordare ar putea reduce capacitatea României de a influența negocierile la nivel comunitar. Criticile sugerează că, în ciuda faptului că este a șasea țară ca număr de populație în Uniunea Europeană și un candidat semnificativ pentru fonduri, vizibilitatea sa diplomatică este considerabil sub așteptări.

Discreția în abordarea diplomatică nu este un fenomen nou, fiind considerată o strategie organizată, conform oficialilor europeni. Un diplomat român anonim a afirmat că reprezentanța de la Bruxelles adoptă un profil redus pentru a evita tensiunile și reacțiile nefavorabile din partea celorlalți parteneri Europeni. Situația curentă a fost, de asemenea, accentuată de recentele dificultăți ale guvernului pro-european de la București, la începutul lunii mai 2026, care au complicat transmiterea instrucțiunilor politice clare de la București către delegația sa de la Bruxelles. Această instabilitate politică internă a contribuit la percepția unei Românii lipsită de implicare în dialogul european, într-un moment critic pentru înțelegerile privitoare la securitate, extindere și bugetarea europeană.

Un aspect semnificativ al evaluării se referă la deficiențele privind comunicarea din cadrul reprezentanței permanente a României la Uniunea Europeană. Dintre cele 27 de reprezentanțe ale statelor membre, România este singura care nu dispune de un purtător de cuvânt sau de un purtător de cuvânt dedicat pentru a comunica pozițiile oficiale. De asemenea, se evidențiază faptul că lista de personal menționează un singur angajat responsabil cu activitățile de comunicare. Reprezentanța nu a emis niciun comunicat de presă în ultimele 12 luni, iar site-urile ambadei și Ministerului Afacerilor Externe sunt adesea inoperabile. Ambasadoarea Iulia Matei, reprezentanta permanentă a României la UE, nu a dorit să comenteze aceste aspecte, iar Ministerul de Externe nu a oferit un răspuns imediat solicitărilor din partea publicației Politico.

În ciuda acestui profil public scăzut, unii diplomați europeni afirmă că România are o activitate mai intensă din punct de vedere tehnic, promovând subiecte considerate esențiale pentru interesele sale. Acestea includ sprijinul activ pentru grupul "Prietenii Coeziunii", o alianță informală formată din 17 state membre UE, care pledează pentru păstrarea finanțărilor regionale europene în viitorul Cadru Financiar Multianual. În plus, România a adus în discuție, în cadrul reuniunilor europene, problemele legate de incursiunile dronelor rusești în apropierea granițelor sale. Ministrul Apărării, Radu Miruță, a subliniat la Bruxelles, pe 12 mai 2026, cele 14 incidente cu drone rusești raportate de la începutul anului, dintre care trei transportau încărcături explozive, cerând o reacție promptă din partea Uniunii Europene și NATO.

Se observă un contrast semnificativ între nivelul de implicare al diplomaților români în structurile Uniunii Europene și cel din cadrul NATO. Conform Politico, diplomații români sunt percepuți ca având un angajament mai activ în cadrul Alianței Nord-Atlantice comparativ cu structurile Uniunii Europene. Această diferentă poate reflecta o prioritizare a problemelor de apărare și securitate în actualul context geopolitic.

Aspecte importante de luat în seamă

Pentru cetățenii din Deva și din întreaga țară, această evaluare externă a activității diplomatice românești la Bruxelles poate genera frustrări, mai ales având în vedere relevanța fondurilor europene pentru dezvoltarea locală. Percepția unei absențe "invizibile" riscă să slăbească vocea României în procesele decizionale europene ce ne influențează direct, de la infrastructură la investiții în sănătate și educație. Este esențial ca interesele noastre să fie promovate cu hotărâre și transparență. O sugestie utilă ar fi să urmărim cu atenție declarațiile venite de la oficialii români după reuniunile europene, pentru a înțelege mai bine pozițiile adoptate și modul în care acestea sunt comunicate.