Recent, Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a decis să mențină suspendarea Hotărârii de Guvern 327/2025, care ar fi permis defrișarea a 37,5 hectare de pădure din Munții Călimani, esențială pentru avansarea lucrărilor la hidrocentrala în cauză. Această decizie a fost rezultatul respingerii recursurilor depuse de Guvern, Ministerul Mediului și Hidroelectrica, în urma acțiunilor legale inițiate de ONG-urile Bankwatch și Comunitatea Declic. Deputatul AUR, Valeriu Munteanu, a acuzat aceste organizații, văzute ca fiind "de casă ale USR", că obstrucționează finalizarea proiectului, pe care îl consideră esențial pentru independența energetică a României.

Proiectul Hidrocentralei Răstolița, început în 1989, fiind ultima mare amenajare hidroenergetică realizată în perioada comunistă, se află într-un blocaj semnificativ de ani buni. Deși lucrările sunt aproape complet finalizate, progresele au fost oprite din cauza numeroaselor dispute legale. Statul român a investit peste 200 de milioane de euro în acest proiect, sumă ce este acum considerată irosită, fără perspective de recuperare.

Consecințele economice ale acestui blocaj sunt considerabile. România a fost nevoită să compenseze energia ce nu a fost produsă de Răstolița prin importuri din ce în ce mai scumpe, generând pierderi de sute de milioane de euro. Estimările arată că între 2019 și 2024, Hidroelectrica a înregistrat o pierdere anuală de 317.140 MWh de energie neprodusă, ceea ce se traduce în aproximativ 190 de milioane de euro pentru companie și 253 de milioane de euro pentru statul român, din cauza costurilor de import. Aceste pierderi se adaugă la sumele deja investite și pierdute.

Vulnerabilitatea în ceea ce privește securitatea energetică a țării este accentuată în acest context. Importanța hidroenergiei pentru prevenirea colapsului sistemului energetic național a fost demonstrată recent, cum a fost cazul incidentului de la Barajul Paltinu și oprirea Centralei Termoelectrice de la Brazi. Specialiștii au subliniat că, în lipsa contribuției hidroenergetice, România ar fi riscat o criză energetică gravă, cu efecte devastatoare în doar câteva ore.

Organizațiile de mediu își susțin, de asemenea, perspectivele, argumentând că decizia instanței supreme subliniază gravele probleme de legalitate ale actelor administrative legate de acest proiect. Reprezentanții Bankwatch și Comunitatea Declic afirmă că oprirea lucrărilor este rezultatul justiției, din cauza ilegalităților descoperite, și subliniază impactul ecologic semnificativ pe care l-ar avea hidrocentrala asupra ecosistemului din arii naturale protejate și situri Natura 2000, inclusiv habitatul lostriței, o specie vulnerabilă. ONG-urile contestă și caracterul strategic al acestui proiect, considerând că aportul de 35,2 MW nu reprezintă decât o fracțiune din producția anuală de electricitate a întregii țări, ceea ce ar face sacrificiul ecologic ineficient.

Situația de la Răstolița se reflectă în peisajul mai larg al pieței energetice din România. Țara noastră se confruntă cu cele mai ridicate prețuri la energia electrică din Uniunea Europeană, raportate la veniturile populației. În ultimele 12 luni, tarifele energetice pentru gospodării au crescut cu aproape 59% în a doua jumătate a anului 2025, comparativ cu aceeași perioadă din 2024, în timp ce în majoritatea statelor membre UE s-au înregistrat scăderi. Această creștere a prețurilor afectează toate bunurile și serviciile, punând o presiune suplimentară pe fiecare familie din România.

Criticile politice se îndreaptă și către ministrul USR, Diana Buzoianu, care a fost acuzată de Valeriu Munteanu că "se bucură" în fața acestor procese. Deputatul AUR susține că aceste organizații non-guvernamentale și USR-ul nu percep realitatea economică, transformând protecția mediului într-o dispută care depășește interesele naționale. În timp ce alte țări europene, precum Germania, își mențin centralele pe cărbune în funcțiune pentru a își asigura securitatea energetică, România dezactivează rând pe rând capacitățile energetice și abandonează proiecte hidroelectrice esențiale. Specialiștii avertizează că problemele din sectorul energetic românesc nu sunt doar legate de costul producției, ci și de incoerența și instabilitatea provocate de intervențiile administrative contradictorii, care conduc la facturi ridicate pentru cetățeni.

Punct de vedere local

Pentru cetățenii din Deva și zona înconjurătoare, veștile despre blocarea reiterată a unor mari proiecte energetice precum Răstolița contribuie la o frustrare deja existentă legată de facturile tot mai mari la utilități. Există o diferență marcată între potențialul energetic al României și realitățile facturilor, o situație care persistă indiferent de guvernare. Mulți se întreabă de ce țara nu reușește să valorifice resursele disponibile pentru a asigura prețuri echitabile la energie. Un sfat pertinent ar fi să urmărim cu atenție declarațiile oficialilor și să ne informăm din surse diverse despre soluțiile propuse pentru stabilizarea pieței, deoarece aceste decizii au un impact direct asupra bugetelor familiale.