Acest eveniment muzical, organizat de radiodifuzorul austriac ORF împreună cu Uniunea Europeană de Radiodifuziune (EBU), a reunit 35 de țări, dintre care 25 au concurat în runda finală, sub sloganul "United by Music". Prezentatorii serii au fost Victoria Swarovski și Michael Ostrowski, cu Emily Busvine coordonând activitățile din „green room”.

Victoria Bulgariei și Clasamentul Final

Dara a obținut o victorie impresionantă, acumulând 516 puncte, marcând prima sa succes în istoria Eurovision. Cântăreața de 27 de ani a dominat atăt votul juriilor naționale, strângând 204 puncte, cât și preferințele publicului, din partea căruia a obținut 312 puncte, o reușită rar întâlnită, mai ales că nu a mai fost egalată din 2017. Piesa sa, „Bangaranga”, îmbină influențe folclorice cu elemente dance-pop inspirate din ritualuri bulgărești antice, iar artista a menționat că aceasta reflectă "o energie specială pe care fiecare o poartă în sine, o senzație că este posibil totul". Această victorie a Bulgariei semnifică un comeback de succes în competiție, după o absență de trei ani.

Clasamentul primelor cinci locuri a fost următorul:

1. Bulgaria: Dara – „Bangaranga” (516 puncte)
2. Israel: Noam Bettan – „Michelle” (343 puncte)
3. România: Alexandra Căpitănescu – „Choke Me” (296 puncte)
4. Australia: Delta Goodrem – „Eclipse” (287 puncte)
5. Italia: Sal Da Vinci – „Per Sempre” (281 puncte)

Un aspect remarcabil al acestei ediții a fost clasarea a patru țări din sud-estul Europei în top 10, o situație considerată fără precedent. Alături de Bulgaria și România, Republica Moldova a ocupat locul 8 cu 226 de puncte, iar Ucraina s-a situat pe locul 9 cu 221 de puncte.

Reprezentarea României și Feedback-ul Publicului

Alexandra Căpitănescu a impresionat audiența și juriile cu piesa „Choke Me”, reușind să strângă 296 de puncte. Această clasare pe podium este una dintre cele mai bune realizări ale României la Eurovision, egalând performances din 2005 (Luminița Anghel cu Sistem) și din 2010 (Paula Seling și Ovidiu Cernăuțeanu), stabilind totodată un record de punctaj total pentru țara noastră. Din cele 296 de puncte, 232 au venit din televotul publicului, plasând România pe locul al doilea în acest clasament, imediat după Bulgaria, ceea ce demonstrează un sprijin considerabil din partea publicului european. Juriile au contribuit cu 64 de puncte.

Participarea României nu a fost lipsită de controverse. Versurile piesei „Choke Me” au fost subiect de dezbateri, fiind considerate de unii activiști împotriva violenței sexuale ca fiind „periculoase” și „iresponsabile”, cu insinuări că glorifică strangularea sexuală. În versurile sale, Căpitănescu face referiri la expresii precum „e greu să respir” sau „fă-mi plămânii să explodeze”. Deși Uniunea Europeană de Radiodifuziune a intervenit în trecut în privința unor versuri controversate, nu a existat o plângere oficială din partea BBC în acest an.

Un alt subiect intens discutat a fost votul juriului din Republica Moldova. Deși publicul moldovean a oferit României punctajul maxim de 12 puncte, juriul a fost mai rezervat, acordând doar 3 puncte, preferând să susțină Polonia. Acest contrast a generat reacții variate în comunitate, mai ales în contextul în care România a acordat 10 puncte Moldovei.

Înafara de votul din Moldova, România a obținut 12 puncte de la Luxemburg, 8 puncte de la Cehia, 6 din partea Norvegiei, în timp ce Polonia și Italia au oferit câte 5 puncte. Performanța Alexandrei Căpitănescu a fost descrisă ca electrizantă, incluzând un spectacol de lumini și o energie captivantă pe scena din Viena.

Aspecte Legate de Organizare

Cea de-a 70-a ediție a concursului Eurovision a avut loc la Wiener Stadthalle, o arenă cu o capacitate de maximum 16.000 de spectatori, care a creat un cadru ideal pentru cele nouă evenimente asociate competiției, incluzând repetiții și semifinale. Austria a preluat organizarea după victoria sa din 2025, iar România și-a reluat participarea după o pauză de doi ani, în timp ce Moldova a revenit după un an. Sistemul de vot a fost similar cu cel din edițiile anterioare, fiecare țară alocând două seturi de puncte, variind între 1 și 12, atât din partea juriului, cât și a publicului, la acestea adăugându-se voturile online oferite de telespectatori din țările neparticipante.

De reținut

Pentru locuitorii din Deva și din întreaga țară, plasarea României pe poziția a treia la Eurovision 2026 constituie un motiv de mândrie națională, demonstrând din nou talentul artiștilor români pe arena internațională. Este îmbucurător să observăm o susținere robustă din partea publicului european, chiar și în contextul unor discrepanțe în voturile juriilor. Un sfat important pentru viitoarele competiții ar fi să ne mobilizăm și mai mult pentru televot, având în vedere că opinia publicului are un impact semnificativ asupra rezultate finale. Această performanță ar trebui să ne inspire să credem cu mai multă încredere în potențialul cultural al României.