Articolul publicat de HIMARA, apărut la scurt timp după eveniment, susține că acțiunea desfășurată într-o biserică locală, care a inclus o expoziție dedicată comunităților aromâne din mai multe țări balcanice, ar fi depășit sfera culturală, integrându-se într-o strategie mai veche a României de a conecta aromânii, meglenoromânii și istroromânii cu identitatea românească.

Această viziune ar avea origini în secolele XIX și XX, vreme în care România a sprijinit organizațional și educațional comunitățile care foloseau dialecte vlahe în zone ca Macedonia, Epir sau Tesalia. Este adusă în discuție și un decret otoman din 1905, care recunoaște vlahii ca un grup distinct în Imperiul Otoman, beneficiind de drepturi culturale și religioase proprii — un moment interpretat diferit în funcție de narațiunile naționale din această regiune.

Publicația grecească subliniază că, din perspectiva istoriei elene, această perioadă este asociată cu conflicte identitare, făcând referire și la asasinarea mitropolitului Photios Kalpidis în 1906, un incident ce rămâne un simbol al acelor dispute.

În plus, articolul respinge ideea conform căreia toate comunitățile vlahe din Balcani ar face parte în mod natural din națiunea română, argumentând că identitatea acestora a variat semnificativ de-a lungul timpului și că, în multe situații, a fost strâns legată de cultura greacă și de ortodoxie. Interpretările care îi prezintă pe vlahei exclusiv ca parte a diasporei românești sunt considerate reductive sau politic convenabile.

Textul critică, de asemenea, modul în care autoritățile albaneze abordează inițiativele culturale ale diverselor comunități, susținând că acestea au o deschidere mai mare față de anumite proiecte identitare, în defavoarea altor inițiative, inclusiv cele ale comunității grecești.

Evenimentul din Korçë a fost organizat de Institutul Cultural Român împreună cu asociații ale aromânilor din Albania, precum și cu structuri de informare culturală românească, având loc cu participarea oficialilor locali și a reprezentanților diplomatici ai Albaniei. Pe parcursul manifestării, au fost prezentate informații despre istoria și distribuția comunităților aromâne.

Deși publicația recunoaște dreptul de a promova cultura și tradițiile unei comunități, aceasta susține că problema intervine atunci când patrimoniul cultural este utilizat ca instrument pentru influență politică. La final, se subliniază că identitatea vlahilor din Balcani este complexă și nu poate fi revendicată exclusiv de un singur stat sau de un curent ideologic.

De reținut

Discuția recentă legată de evenimentul din Albania evidențiază complexitatea identităților culturale din Balcani și modul în care acestea pot fi afectate de factori politici. Este esențial să recunoaștem diversitatea identităților aromânilor, care nu ar trebui să fie reduse la o simplă asociere cu națiunea română, ci să fie apreciate în contextul lor istoric și cultural.