rotația premierilor nu aduce soluții, iar deficitul bugetar urcă spre 8%

rotația premierilor nu aduce soluții, iar deficitul bugetar urcă spre 8%

Premierul Ilie Bolojan atrage atenția că, în acest moment, dificultățile financiare ale României sunt atât de mari încât o simplă schimbare de prim-ministru nu ar schimba situația. Deficitul bugetar pentru 2025 este estimat să depășească pragul de 8%.


Context național, efecte locale

Vineri, 23 ianuarie 2026, premierul Ilie Bolojan a declarat, într-o intervenție la Radio România Actualități, că problemele structurale ale economiei și finanțelor publice sunt cele care apasă cu adevărat România, nu numele celui care stă în fruntea Guvernului.

El a amintit că, tocmai din cauza acestor dificultăți, în vara anului trecut funcția de premier nu a fost foarte dorită nici măcar în interiorul clasei politice. Pe scurt, oricine ar conduce Guvernul se lovește de aceleași constrângeri bugetare și de aceleași reforme amânate.

Pentru locuitorii din Deva și Hunedoara, aceste discuții nu sunt doar cifre „de la București”: de nivelul deficitului depind investițiile publice, fondurile pentru infrastructură, sănătate, școli sau pentru proiectele locale cofinanțate din bugetul de stat.


Ce spune Bolojan despre deficit: cifrele reale pot depăși 8%

Premierul a comentat și declarațiile președintelui PSD, Sorin Grindeanu, care a vorbit recent despre un deficit bugetar de aproximativ 8% pentru 2025.

Ilie Bolojan a explicat că:

  • cifra invocată se referă la așa-numitul „deficit pe cash”, adică raportat doar la plățile efective făcute de stat;
  • atunci când se adaugă datoriile deja acumulate și facturile neplătite (arieratele), procentul real crește peste acest nivel.

El a dat ca exemplu anul 2024:

  • deficit pe cash: 8,7%;
  • după includerea arieratelor și a datoriilor: aproximativ 9,3%.

Pentru 2025, deocamdată, deficitul se situează la circa 7,7% pe cash, dar premierul consideră că, după includerea tuturor obligațiilor financiare ale statului, procentul va urca probabil peste 8%.

Pentru cetățeni, inclusiv pentru cei din Deva, aceste valori înseamnă presiune crescută pe buget, risc de noi ajustări fiscale și posibilă frânare a investițiilor publice, dacă Guvernul va fi nevoit să reducă cheltuielile.


Economii la salariile din sectorul public

Ilie Bolojan a mai susținut că Executivul a început să reducă treptat cheltuielile de personal din administrație. Potrivit acestuia:

  • s-au tăiat anumite sporuri,
  • s-au luat măsuri în educație,
  • s-a încercat folosirea mai eficientă a fondurilor europene.

Premierul a indicat că, în ultimele luni, cheltuielile lunare cu salariile din sectorul public ar fi scăzut de la aproximativ 14,2–14,3 miliarde lei la circa 13,6 miliarde lei.

Astfel de reduceri pot însemna pentru administrațiile locale, inclusiv pentru cele din județul Hunedoara, fie o mai bună disciplină bugetară, fie presiuni pe organigramă și pe modul de funcționare a instituțiilor publice.


Tensiuni în PNL? Bolojan spune că sunt mai mult la televizor

Referitor la discuțiile din spațiul public despre nemulțumiri în interiorul PNL față de măsurile guvernului, Bolojan a susținut că aceste tensiuni apar mai ales în presă, sub formă de speculații, și că, în relația directă cu colegii de partid, nu ar fi observat conflicte majore.

Pentru cititorii din Deva, mesajul este că, cel puțin la nivel declarativ, conducerea PNL încearcă să transmită imaginea unei coaliții care încearcă să gestioneze un buget dificil, chiar dacă nemulțumirile din teritoriu și din societate sunt evidente.


Ce rămâne important pentru oameni, „azi în Deva”

Dincolo de jocurile politice și de dezbaterile despre cine conduce Guvernul, mesajul central al premierului este că:

  • România intră în 2025 cu un deficit ridicat, ce poate depăși 8%;
  • pentru a-l controla sunt necesare reduceri de cheltuieli și măsuri nepopulare;
  • schimbarea premierului, de una singură, nu ar rezolva dificultățile bugetare.

Pentru Deva și pentru județul Hunedoara, miza reală este dacă, în acest context, vor putea fi susținute investițiile promise – de la infrastructură până la sănătate – și dacă măsurile luate la București nu vor tăia exact fondurile de care depind proiectele locale.

Transparență AI: Acest material poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Mircea Dobre

Mircea Dobre este jurnalist și analist local cu peste 20 de ani de experiență în presa regională din Hunedoara. Pasionat de istoria și evoluția comunității din Deva, Mircea scrie cu un ochi atent la detalii și cu respect pentru adevăr, oferind cititorilor informații clare, verificate și relevante despre tot ceea ce se întâmplă în oraș și în județ. Cu un stil calm, obiectiv și bine documentat, el reușește să explice pe înțelesul tuturor subiecte complexe, de la administrație și infrastructură, până la cultură, evenimente și inițiative locale. Misiunea sa este simplă: să îi ajute pe deveni să fie mai informați, mai conectați și mai implicați în viața orașului.