Reprezentanții sindicali atrag atenția asupra deciziei Guvernului de a reduce cu 20% totalitatea paturilor din sistemul medical național, ceea ce se traduce prin eliminarea a aproximativ 23.500 de locuri. Această scădere va implica, efectiv, diminuarea cu aproximativ 4.691 de paturi anual, începând cu anul 2026. O rată de reducere atât de drastică este considerată de către Sanitas ca având potențialul de a crea probleme semnificative sistemului sanitar. Ca exemplu, sindicaliștii subliniază că o scădere anuală de acest tip ar corespunde închiderii a 6,5 spitale județene, depășind chiar cea mai mare reducere înregistrată în ultimele două decenii, care a fost de 3.900 de paturi în 2012.

În contrast, oficialii guvernamentali își susțin decizia, argumentând că este necesară eficientizarea sistemului de sănătate. Ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, a remarcat că România se numără printre țările europene cu cel mai mare număr de paturi la suta de mii de locuitori, având o medie de 728, în comparație cu 511 în Uniunea Europeană. Această abordare este întărită de statisticile ce arată o utilizare suboptimală a paturilor, cu un grad de ocupare de 51% pentru pacienții cu afecțiuni acute și 60% pentru cei cu afecțiuni cronice, în condițiile în care rata optimă de ocupare ar trebui să fie în jur de 80%.

Planul național, aprobat pe 29 aprilie 2026, va intra în vigoare pe 1 mai 2026 și prevede o reducere graduală de aproximativ 14.000 de paturi pentru spitalizare continuă până în 2028. Executivul subliniază că această măsură nu va afecta calitatea serviciilor medicale și urmărește să ofere "predictibilitate, stabilitate și eficiență" în sectorul spitalicesc. Autoritățile menționează, de asemenea, o tendință de creștere a numărului de internări de zi și o utilizare insuficientă a capacității în multe spitale, inclusiv cele județene, unde gradul de ocupare nu depășește frecvent 70%. O atenție specială se acordă dezvoltării serviciilor medicale alternative, cum ar fi spitalizarea de zi și îngrijirile ambulatorii, care sunt deja practici comune în sistemele de sănătate moderne.

Președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, Horațiu Moldovan, a descris reducerea numărului de paturi ca fiind un "demers inevitabil și necesar". Acesta a subliniat că sistemul existent a permis menținerea unui număr excesiv de paturi, ceea ce afectează sumele disponibile pentru contractare cu asigurările, sume care nu sunt adesea utilizate în totalitate. CNAS a cerut caselor județene de asigurări și direcțiilor de sănătate publică să realizeze analize detaliate ale fiecărei unități spitalicești, bazate pe activitatea reală și nevoile populației deservite. Scopul este de a remedia dezechilibrele, precum surplusul de personal în secții cu activitate redusă, trei, în același timp, abordând deficiențele din zonele cu cerere crescută. Ministrul interimar al Sănătății a contestat ideea că reducerea paturilor s-ar face din rațiuni bugetare, argumentând că paturile neocupate generează costuri adiționale. Distribuția pe județe va fi decisă printr-un ordin al ministrului Sănătății, având la bază indicatorii de ocupare din 2025.

Sindicaliștii Sanitas subliniază, totuși, importanța unei dezbateri ample cu privire la efectele reale asupra personalului medical și comunităților înainte ca aceste măsuri să fie implementate în totalitate. Reformele, alături de investițiile în infrastructura sanitară prin fonduri europene și PNRR, vizează, conform Ministerului Sănătății, să asigure pacienților servicii medicale mai eficiente, mai bine adaptate nevoilor lor și de o calitate superioară. De asemenea, este esențial de menționat că paturile pentru îngrijiri paliative nu vor fi incluse în planul de reducere.

Aspecte Importante de Reținut

Locuitorii Devei și ai județului Hunedoara ar putea întâmpina atât provocări, cât și oportunități în urma reformei sistemului sanitar. Deși autoritățile promit o optimizare și o orientare spre servicii medicale alternative, îngrijorările persistă cu privire la faptul că scăderea numărului de paturi ar putea îngreuna accesul la spitalizare, în special în cazuri de urgență sau pentru pacienții provenind din zonele rurale. Experiențele anterioare demonstrează că tăierile de personal sau infrastructură pot genera nemulțumiri în rândul comunităților, care se confruntă deja cu timpi de așteptare îndelungați sau cu distanțe semnificative de parcurs pentru a accesa servicii medicale specializate. Cetățenii sunt încurajați să se informeze activ despre modificările ce vor avea loc în spitalele locale și să utilizeze, atunci când este posibil, serviciile de spitalizare de zi și ambulatorie pentru a evita aglomerarea urgențelor.