Statul ratează pregătirea liberalizării pieței gazelor: risc pentru consumatorii din Deva și restul țării

Piața angro de gaze naturale se confruntă cu dificultăți semnificative în contextul pregătirii liberalizării programate pentru 1 aprilie 2026. Blocajele din tranzacții și lipsa ofertelor indică faptul că România ar putea ajunge nepregătită la această schimbare importantă, ceea ce ar putea afecta direct prețurile plătite de consumatorii locali, inclusiv cei din Deva.

Un proces de liberalizare care se repetă fără o pregătire adecvată

Deși liberalizarea pieței energiei din România a fost amânată sau ajustată de mai multe ori în ultimii ani, autoritățile par să nu învețe din experiențe anterioare. Dumitru Chisăliță, directorul Asociației Energia Inteligentă, atrage atenția că lipsa unui plan clar și previzibil generează incertitudine pe piață. Aceasta determină marii deținători de gaze să ezite să pună spre vânzare volumele pe care le dețin, până când se confirmă ferm condițiile liberalizării.

În consecință, piața angro practic „îngheață”, iar mecanismele de concurență care ar trebui să protejeze consumatorii dispar.

Piață fără lichiditate și transparență – o provocare majoră

Datele de pe Bursa Română de Mărfuri și tranzacțiile bilaterale disponibile arată că volumele tranzacționate sunt mult mai mici decât ar fi de așteptat, în condițiile unei producții interne constante și a importurilor controlate.

Situația afectează în mod negativ prețurile, care devin netransparente din cauza lipsei referințelor reale pe piață. Furnizorii întâmpină dificultăți în a-și asigura volumele necesare, ceea ce reduce concurența și influențează negativ consumatorii. Totodată, companiile mari sunt puse într-o poziție avantajată, în timp ce ceilalți participanți simt presiunea incertitudinii.

În lipsa unor reglementări clare și stabili, actorii pieței aleg să amâne vânzările, considerând mai profitabilă păstrarea resurselor.

Cauza principală: lipsa de predictibilitate din partea statului

Contextul actual este marcat de semnale contradictorii din partea autorităților. Discursurile ambivalente privind plafonarea prețurilor și intervențiile retroactive accentuează neîncrederea producătorilor și importatorilor. Aceștia se pun în poziție defensivă și ezită să vândă, de teamă că vor apărea noi restricții sau obligații.

Astfel, absența unei strategii clare de către stat blochează piața și generează creșteri de prețuri care nu se bazează pe elemente fundamentale, ci pe incertitudini administrative.

O criză creată artificial

Deși resursele de gaze sunt disponibile, accesul la acestea se face la costuri ridicate deoarece lipsesc tranzacțiile reale care să stabilească un preț de piață stabil. Această situație conduce la o criză artificială, cu efect direct asupra prețurilor de consum.

Depozitele de gaze riscă să fie umplute cu resurse achiziționate scump, ceea ce va amplifica presiunea pe prețuri în iarna 2026–2027. Ironia este că statul, prin taxe, redevențe și TVA, beneficiază financiar de pe urma acestei situații.

Cine suferă și cine câștigă

Pe termen scurt, pierderi vor avea consumatorii casnici și furnizorii responsabili, inclusiv cei din Deva, care vor fi nevoiți să suporte prețuri mai mari. Pe termen mediu, întreaga economie națională riscă un suflu negativ din cauza creșterii dependenței de importuri și blocajelor generate în piață.

Beneficiari par să fie companiile mari care controlează oferta și statul, care poate transfera responsabilitatea scumpirilor spre liberalizare, deși blocajele provin din lipsa unor măsuri administrative clare și previzibile.

Ce soluții propune Asociația Energia Inteligentă

Pentru a evita o criză serioasă în anul 2026, expertul Dumitru Chisăliță recomandă implementarea unor măsuri concrete:

• Încurajarea lichidității reale pe piețele centralizate prin stimularea tranzacțiilor, nu prin impunerea unor obligații artificiale;

• Asigurarea unei predictibilități legislative, evitând ordonanțele de urgență și modificările bruște de regulamente;

• Separarea politicii sociale de mecanismele comerciale pentru a nu afecta negativ piața de gaze;

• Aplicarea unor sancțiuni clare și ferme pentru orice abuz, fie că vin din partea companiilor, fie a persoanelor responsabile;

• Construirea unei relații de încredere pe termen lung, bazată pe transparență și stabilitate în reglementări.

Pentru locuitorii din Deva, această situație rezonează cu temeri legate de creșterea facturilor la gaze, așa că este important să urmărim atent evoluția pieței și deciziile autorităților în perioada următoare.

Rămâne de văzut dacă statul român va reuși să evite încă o dată o criză în sectorul gazelor naturale, asigurând astfel protecția consumatorilor din Deva și oriunde în țară înainte de liberalizarea pieței din aprilie 2026.