Un comentariu publicat astăzi, 29 ianuarie 2026, în CotidianulHD de politologul Dan Dungaciu redeschide discuția despre ce înseamnă, de fapt, „suveranismul” în politica românească și de ce nu ar trebui confundat cu izolarea țării de partenerii săi internaționali.

Pentru cititorii din Deva și Hunedoara, textul e important pentru că pune în discuție modul în care România își apără interesele naționale, inclusiv în raport cu marile centre de putere, și felul în care este văzută politica externă de la București.

Ce mesaj transmite Dan Dungaciu

Suveranismul, altceva decât izolaționism

În analiza sa, Dan Dungaciu pornește de la criticile care au apărut după vizita unei delegații a partidului AUR în Statele Unite. Potrivit lui, eticheta de „izolaționism” lipită de curentele suveraniste este greșită și folosită pentru a le decredibiliza.

El susține, în esență, următoarele idei:

• „Suveranism” nu înseamnă ruperea de lume, ci participarea la viața internațională din poziția unui stat care își cunoaște și își apără interesele.
• Izolaționismul ar însemna refuzul dialogului și al cooperării; suveranismul, dimpotrivă, presupune prezență activă, dar cu propria agendă.
• A afirma că România trebuie să decidă pentru ea însăși nu echivalează cu refuzul alianțelor, ci cu dorința de a fi partener, nu simplu executant.

Rădăcini în tradiția românească

Dungaciu leagă această viziune de tradiția intelectuală și politică românească:

• Amintește de gânditori precum Nicolae Iorga și Mihai Eminescu, pe care îi prezintă ca promotori ai ideii că România trebuie să fie deschisă spre lume, dar fără a-și pierde controlul asupra propriului destin.
• Insistă asupra ideii că un stat nu poate fi cu adevărat suveran dacă este fie izolat complet, fie subordonat unor decizii externe.

Mesajul principal: România poate și trebuie să fie integrată în structuri internaționale, dar păstrându-și capacitatea de a spune „da” sau „nu” în funcție de interesul național.

Lecțiile istoriei recente și reproșuri la adresa guvernărilor actuale

Cum s-a construit „România Mare”

Autorul reamintește că marile momente de construcție statală – de la Unirea Principatelor din 1859 până la Marea Unire de la 1918 – nu au fost posibile prin izolare, ci prin:

• alianțe,
• diplomație activă,
• deschidere către lume,

toate însă orientate către un obiectiv clar: consolidarea unui stat independent, cu decizie proprie.

Critica politicii externe de azi

În plan actual, Dan Dungaciu este foarte critic la adresa modului în care este gestionată politica externă a României:

• susține că țara nu are, în prezent, un proiect coerent de politică externă;
• consideră că România este aproape invizibilă în spații-cheie precum SUA, Orientul Mijlociu sau Asia de Sud-Est;
• afirmă că lipsesc strategii reale de diplomație economică, culturală sau sportivă.

În analiza sa, nu curentele suveraniste ar fi responsabile pentru o eventuală izolare a României, ci conducerea politică actuală, acuzată de lipsă de viziune și atitudine „servilă” în raport cu partenerii externi.

De ce a mers AUR în America, în viziunea autorului

Textul publicat în CotidianulHD leagă direct aceste idei de recenta deplasare a unei delegații AUR în Statele Unite. Din perspectiva lui Dungaciu:

• vizita este prezentată ca o încercare de a afirma o linie de „suveranism activ” – adică participare la dialogul internațional, nu retragere;
• apariția acestor inițiative este pusă în legătură cu slăbiciunea proiectelor de politică externă asumate oficial de guvernele succesive de la București.

Mesajul final este că, într-o ordine internațională aflată în schimbare, România are nevoie de o voce proprie și nu-și mai poate permite, spune autorul, postura de stat slab, fără proiect.

Ce înseamnă acest lucru pentru Deva și Hunedoara

Pentru locuitorii din Deva și din județul Hunedoara, discuțiile despre „suveranism” și politică externă pot părea, la prima vedere, îndepărtate. Dar ele au efecte concrete:

• politica externă influențează investițiile care ajung sau nu ajung în județ;
• relațiile economice externe pot însemna noi locuri de muncă sau, dimpotrivă, pierderea unor oportunități;
• diplomația culturală și educațională contează pentru proiecte locale – de la parteneriate între universități și licee până la programe europene sau transatlantice.

Din această perspectivă, dezbaterea deschisă de Dan Dungaciu în paginile CotidianuluiHD privește direct și comunitățile locale, inclusiv pe cele din Deva: cum vrem să fie reprezentată România în lume și ce fel de câștiguri concrete pot veni dintr-o politică externă mai coerentă și mai fermă.

Concluzie

Articolul lui Dan Dungaciu, apărut joi, 29 ianuarie 2026, în rubrica „Lumea văzută de la București” din CotidianulHD, propune o reinterpretare a suveranismului ca formă de participare activă și demnă a României la viața internațională, nu ca refuz al cooperării.

Pentru publicul „azi în Deva”, miza este clară: o Românie care își apără inteligent interesele la nivel global poate însemna, în timp, mai multă stabilitate, investiții și șanse de dezvoltare și la nivel local, în Hunedoara.