Disputa a apărut în contextul discuțiilor asupra propunerii legislative ce poartă numărul Pl-x nr. 298/2026, ce vizează modificarea Codului administrativ. Această modificare are scopul de a elimina o prevedere din articolul 604 alineatul 1, care stipulează că anumite drepturi legate de limbă sunt valabile doar până la confirmarea rezultatelor următorului recensământ. Autorii proiectului susțin că modificarea va fortifica utilizarea limbilor minorităților în unitățile administrativ-teritoriale.

Drepturile lingvistice și pragul de 20%

Deputatul UDMR, Marko Attila, a explicat că modificările propuse ar asigura păstrarea drepturilor lingvistice și în localitățile unde numărul minorității scade sub 20%. Această inițiativă a fost descrisă de el ca un „gest firesc”, având o valoare simbolică pentru comunitățile minoritare din regiuni afectate de migrarea populației.

Marko a subliniat că menținerea plăcuțelor bilingve nu deranjează pe nimeni și contribuie la sentimentul de siguranță al acestor comunități.

Controversele privind statutul limbii maghiare

Dan Tănasă a contestat argumentele UDMR, argumentând că proiectul urmărește, în realitate, să transforme limba maghiară într-o limbă oficială de facto în unele zone. El a afirmat că intenția UDMR este să extindă statutul de limbă semioficială în județele Harghita și Covasna, spunând că acest demers ar putea duce la „oficializarea” limbii maghiare.

Tănasă a menționat și un context istoric, argumentând că UDMR nu ar trebui să susțină afirmații despre drepturile minorităților fără a lua în considerare tratamentul istoric aplicat românilor din Transilvania.

Reacții și acuzații reciproce

Csoma Botond a respins criticile, cerând ca discutarea acestui subiect să nu devină o polemică naționalistă. El a afirmat că este vorba despre o „chestiune de bun-simț” și că nimeni nu are intenția de a afecta limba română sau Statul Român.

Discuția a evoluat spre tema justiției, cu acuzații din partea lui Botond referitoare la poziția AUR privind Călin Georgescu. Răspunsul lui Tănasă, din nou în limba maghiară, a reiterat idea că „aici nu este Ungaria, este România”.

Informațiile factuale principale provin din comunicările autorităților și relatările presei naționale.

De reținut

Conflictul parlamentar evidențiază tensiunile persistente legate de drepturile lingvistice ale minorităților în România. Proiectul de lege, Pl-x nr. 298/2026, propune păstrarea acestor drepturi chiar și în situațiile în care populația unei minorități scade sub 20% în unitățile administrativ-teritoriale.