Cristina Chiriac, candidat la funcția de procuror general al României, susține că folosirea mai frecventă a acordurilor de recunoaștere a vinovăției ar putea ajuta la reducerea numărului mare de dosare aflate în lucru la parchete.

Ce propune candidata pentru Ministerul Public

În cadrul interviului susținut luni la Ministerul Justiției, Cristina Chiriac a arătat că una dintre problemele majore ale Ministerului Public este volumul ridicat de dosare penale nesoluționate.

Ea a explicat că, în opinia sa, este necesară:

• o analiză riguroasă a dosarelor aflate în lucru;
• stabilirea unei ordini clare de prioritate;
• accelerarea soluționării cauzelor în care probatoriul este aproape finalizat, astfel încât acestea să nu rămână blocat în sistem fără motive întemeiate.

Chiriac a susținut că ar trebui puse în față dosarele care nu cer administrarea unui probatoriu complex, pentru a fi închise mai repede și pentru a nu alimenta suplimentar „stocul” deja mare de cauze al Ministerului Public.

În acest context, candidata a arătat că ar folosi „cât mai eficient” mecanismul acordului de recunoaștere a vinovăției. Ea a precizat că a aplicat destul de des această procedură în cadrul serviciului pe care l-a condus până acum, în calitate de șefă a DNA Iași.

Acordurile de recunoaștere și parchetele din teritoriu

În timpul interviului, Cristina Chiriac a fost întrebată dacă acest tip de acorduri ar putea deveni mai frecvent la nivelul parchetelor din țară, în special pentru:

• infracțiuni privind siguranța circulației rutiere;
• infracțiuni contra patrimoniului;
• furt calificat.

Chiriac a apreciat că acordurile de recunoaștere a vinovăției nu sunt folosite suficient la parchetele locale. Potrivit acesteia, o explicație ar fi mentalitatea unor procurori, care consideră că, dacă tot trebuie încheiat un acord, „mai bine fac rechizitoriu”.

Ea a mai spus că avantajele acestei proceduri nu sunt explicate în mod complet procurorilor și că ar fi nevoie de:

• o analiză a practicii judiciare pentru astfel de cazuri;
• o verificare a limitelor de pedeapsă aplicate în infracțiunile pentru care se încheie acorduri de recunoaștere, limite pe care procurorul le poate negocia în cursul urmăririi penale.

Din perspectiva sa, speranța inculpaților că ar primi o pedeapsă mai mare în urma unui proces clasic, față de cea stabilită printr-un acord de recunoaștere, nu ar fi justificată în asemenea situații.

Cristina Chiriac a descris utilizarea acordului de recunoaștere a vinovăției ca fiind legată de:

• eficiență;
• rapiditate;
• economisirea resurselor de personal;
• degrevarea instanțelor de judecată.

Relația Ministerului Public cu presa

Candidata a vorbit, în același interviu, și despre modul în care Ministerul Public ar trebui să comunice cu mass-media.

Ea a subliniat că:

• relația cu presa trebuie purtată cu respectarea legii și a drepturilor fundamentale ale cetățenilor;
• este important ca procurorul general și Ministerul Public, în ansamblu, să reacționeze ferm și justificat în legătură cu anumite tipuri de infracțiuni care provoacă îngrijorare în societate.

Cristina Chiriac a insistat că trebuie explicate clar:

• competențele Ministerului Public;
• ceea ce poate face efectiv instituția în anumite situații;
• diferența dintre așteptările publicului și limitele legale ale intervenției procurorilor.

Ea a arătat că, prin intermediul mass-mediei, publicul ar trebui ajutat să înțeleagă rolul și gradul de intervenție al Ministerului Public în diferite fenomene infracționale.

Detalii din timpul interviului

Pe durata audierii, candidata a avut, pe alocuri, exprimări neclare, iar în cazul unor întrebări răspunsurile sale au fost destul de succinte.

Poziția actualului șef DNA, Marius Voineag

În aceeași zi, actualul procuror-șef al DNA, Marius Voineag, candidat pentru funcția de adjunct al procurorului general al României, a vorbit, la rândul său, despre acordurile de recunoaștere a vinovăției, în fața Comisiei constituite la Ministerul Justiției.

Întrebat de ce există rețineri în rândul procurorilor când vine vorba de utilizarea acestui instrument, Voineag a afirmat că unii conducători de parchete „încă trăiesc în mirajul” realizării, an de an, a tot mai multor rechizitorii și se raportează la statistici.

El a apreciat că:

• eficiența actului de justiție nu se măsoară prin cifre statistice;
• importantă este măsura în care procurorii își asumă să fie eficienți în mod real.

Voineag a arătat că, pe de o parte, se pot întocmi rechizitorii în spețe simple, generând:

• costuri suplimentare pentru stat și, implicit, pentru cetățeni;
• proceduri mai lungi, atât în faza de urmărire penală, cât și în instanță;

iar la final nu rămân decât „niște cifre seci” într-o statistică, de tipul „mai multe rechizitorii, mai multe tone la hectar”.

Mai mult curaj pentru procurorii tineri

Marius Voineag a susținut că este nevoie să li se dea mai mult curaj procurorilor tineri pentru a folosi acordul de recunoaștere a vinovăției, pe care l-a descris ca:

• instrument procedural de „justiție negociată”;
• perfect legal;
• un mecanism care „trebuie utilizat efectiv”.

El a explicat că această abordare intră în tensiune cu modul tradițional de gândire din cariera multor magistrați, dar că își dorește ca această schimbare să fie asumată și transpusă în practică.

Relevanța subiectului pentru cititorii din Deva

Pentru cititorii din Deva și județul Hunedoara, discuția despre acordurile de recunoaștere a vinovăției are impact direct:

• parchetele locale pot reduce durata anchetelor în dosarele mai simple, ceea ce poate duce la soluții mai rapide;
• o utilizare responsabilă a acestor acorduri ar putea degreva și instanțele din zonă, inclusiv pe cele care judecă dosare provenite din Deva.

Dezbaterea de la Ministerul Justiției, în care au fost audiați atât Cristina Chiriac, cât și Marius Voineag, privește, așadar, nu doar organizarea centrală a Ministerului Public, ci și modul în care se vor derula, în anii următori, dosarele penale din toată țara, inclusiv din Hunedoara.